Scriitorul și deputatul din primul Parlament Vladimir Beșleagă a reușit să vadă atât părțile bune, cât și părțile rele ale anului 2016. Acesta a comparat alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte al Republicii Moldova cu o ceață care s-a lăsat peste țară. Luptele politice, în opinia scriitorului, pot provoca pe viitor extinderea conflictului ucrainean pe teritoriul Republicii Moldova.
Am stabilit cu scriitorul Vladimir Beșleagă să facem interviul la Uniunea Scriitorilor (US). Împreună cu fotograful Sandu Tarlev am stat pe scările uniunii, discutând cu secretarul instituției, Moni Stănilă. L-am observat pe Beșleagă că se îndrepta spre noi, iar când s-a apropiat a întrebat-o pe Moni Stănilă: „Dar cine sunt teroriștii aceștia? Și de ce au venit în doi?”. „Păi, unu filmează și altul pune întrebări”, ne-a scos Moni.
Apoi am intrat în Uniunea Scriitorilor și am aranjat masa și scaunele pentru interviu. Am rămas îmbrăcați în haine de iarnă pentru că era destul de frig. „Aceasta este Sala Oglinzilor, că să știți, dacă nu ați știut”, ne-a familiarizat Vladimir Beșleagă cu încăperea în care am ajuns (în sală într-adevăr sunt atârnate mai multe oglinzi, dar cred că e o glumă a scriitorilor, care fac aluzie la Sala Oglinzilor de la Versailles).
An păcătos
moldNova.eu: Când am stabilit interviul cu dumneavoastră la telefon ați spus că anul 2016 a fost un an păcătos. De ce ați spus așa?
Vladimir Beșleagă: Păi, păcătos pentru că finalul este păcătos. Cum zice un proverb german Ende gut, alles gut – Totul e bine, când se sfârșește cu bine, dar sfârșitul a fost trist. Deși pe parcursul anului s-au produs lucruri interesante, lucruri relevante. Așa că m-am referit la final, cu ce s-a încheiat – cu o ceață mare deasupra Chișinăului și cu o inaugurare aiurea.
moldNova.eu: Vă este clar încotro vrea să ducă Republica Moldova președintele țării?
Vladimir Beșleagă: E clar unde președintele vrea să o ducă. S-a văzut dintr-o dată cum s-a instalat și a scos drapelul Uniunii Europene. Ceea ce este un infantilism. Să faci tu niște lucruri așa copilărești. Sau poate nu el a făcut, dar a făcut anturajul lui. Dar este simbolic gestul. Pentru că, mă rog, sunt lucruri mult mai serioase.
Așa după cum a făcut el declarații în campania electorală și după – intențiile lui ar fi nobile. Să facă un fel de reactivare a relațiilor cu Estul. Ceea ce nu este rău, este logic. Și guvernările noastre anterioare, toate au spus că noi vrem relații normale cu Estul și economice, și politice. Numai că Estul altceva urmărește. Sub pretextul relațiilor normale vrea dominație, vrea să dicteze, vrea să-și refacă influența sau dictat asupra acestui teritoriu. Asta este. Toate aceste lucruri sunt cu două tăișuri, cu două fețe. Depinde cu ce preț vei normaliza relațiile. Dar lucrul acesta se vede din capul locului, la distanță, cu ochiul liber. Pentru asta trebuie să plătești.
moldNova.eu: Parlamentul va putea să se opună?
Vladimir Beșleagă: Parlamentul sigur că va putea să se opună, să încerce să echilibreze. Asta e și datoria lui. Parlamentul este Parlament. El este cel care formulează și adoptă legi.
Dar lucrurile acestea sunt cunoscute. Noi am trecut prin ele de atâtea ori. Așa a fost în 2001, când au venit comuniștii. Așa a fost în 2005 când a fost ales a doua oară Voronin (ex-președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin – n.a.). Și lucrurile acestea te întristează pentru că totul se repetă. Facem pași înapoi, în loc să mergem înainte. Repetăm ceea ce a fost deja văzut, ceea ce s-a întâmplat. Noi acum am făcut un deceniu îndărăt. Unde? În 2003, în 2004, 2005 într-a acolo. În loc să mergem înainte, să avansăm, noi facem pași înapoi. Asta este tristețe, asta e blestemul.
Imnul trezirii
moldNova.eu: Aveți explicația de ce se întâmplă asta?
Vladimir Beșleagă: Se întâmplă asta… Noroc, Nicolae! (periodic, holul este traversat de cineva – n.a.). Se întâmplă asta pentru că acest teritoriu este un teritoriu de dispută dintre marile puteri. Noi suntem, pe de o parte, la linia de confruntare a forțelor marelor puteri și, pe de altă parte, avem un electorat, un electorat, nu un cetățean, dar un electorat turmentat. Bine turmentat și ținut în această stare de turmentație în mod intenționat și în mod metodic, și în mod presant – zi și noapte.
Deși anul 2016 a fost un an frumos în sensul că societatea civilă s-a mobilizat, societatea civilă s-a trezit – și cea din interiorul republicii și cea din afară – și asta este plusul cel mare, indicele frumos al acestui an. Și mișcările de proteste și participarea masivă a electoratului, care s-a trezit.
Eu am două vorbe. Am așa o expresie – în imnul național al românilor „Deșteaptă-te române!” scrie – deșteaptă-te – termenul care înseamnă a te scula din somn, dar și a te deștepta la minte. Iar în imnul Republicii Moldova noi avem nu deșteaptă-te, dar s-a trezit din somn din moarte, s-a trezit, care vine și din somn s-a trezit, dar și din beție, dar din beție încă nu s-a prea trezit. Așa că aici e un fel de discordanță dintre deșteaptă-te a lui Mureșanu (Andrei Mureșanu, autorul imnului de stat al României – n.a.) și trezește-te a lui Mateevici (Alexei Mateevici). Mateevici a fost foarte corect și foarte exact și adecvat când a spus – s-a trezit din somn de moarte, ca viteazul din poveste.
Așa că electoratul nostru… Dar, de fapt, cum vă spune?
Victoria Maiei Sandu
moldNova.eu: Vasile.
Vladimir Beșleagă: Vasile, de fapt, în competiția prezidențială victoria a fost de partea Maiei Sandu. Victoria a fost a ei, dar a fost furată. Să ai tu 48% într-un timp atât de scurt, într-o campanie electorală precipitată, cu toate piedicile, cu toate neconcordanţele care s-au făcut în diaspora, să obții tu un procentaj atât de mare – este fantastic. Asta este victoria anului. Și de fapt, victoria a aparținut mișcării populare, mișcării de dreapta, mișcării europene, dar a fost confiscată. Au venit forțele acestea oculte, care s-au mobilizat ca să sugrume această mișcare, dar nu o să reușească și o să iasă pe deasupra până la urmă. Dar așa e la noi – totul merge așa, un pas înainte și doi înapoi, și iar un pas înainte.
Adu-ți aminte, nu știu din ce an faci jurnalistică, adu-ți aminte anul 1999, când Sturza (ex-premierul Ion Sturza – n.a.) era pe cale de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană și într-o noapte a fost doborât guvernul lui. Au făcut alianță comuniștii cu frontiștii. Îți închipui ce alianță monstruoasă. Așa și acum s-a întâmplat. Să deturneze mersul nostru spre Europa.
Tinere talente
moldNova.eu: Doar în Maia Sandu vedeți acel lider care poate schimba situația, să deștepte poporul sau vedeți și alți lideri?
Vladimir Beșleagă: Ea este persoana care a devenit simbolul reformelor, simbolul revenirii la normalitate, care nu a apărut așa cu hârzob, cum se spune. A avut prestanță, a avut practică, a avut imagine. A demonstrat că este în stare să facă lucruri bune.
Sunt și alți lideri, dar pentru asta trebuie să aibă o imagine, o imagine largă în sânul electoratului. Deocamdată, Maia este singura, care nu este implicată în fel de fel de afaceri și asta contează foarte mult. Dar alți lideri pot să apară, dar nu se văd. Să ne-o păzească Dumnezeu!
Vreau să spun că Maia Sandu e din raionul Fălești, satul se numește Risipeni. Tot din Fălești e și, cum îl cheamă – Renato sau Grenato Usatîi. Dar din Fălești a apărut un talent literar de mare clasă care se numește Marinela Lungu. O liceană, care la 15 ani a scris un roman de mare frumusețe. La 15 ani! Se numește „Singură cu mine”. Desigur că la 15 ani e prima dragoste, dar de o frumusețe, de o profunzime psihologică, de un realism, de umanism, de o măiestrie literară, de o artă a expresiei – o frumusețe. Și încă una. La Basarabeasca o fată de 12 ani mi-a trimis poeziile ei, face liceu în Basarabeasca, în inima Găgăuziei, în sudul cela, de o frumusețe, la 12 ani.
Păi, asemenea talente sunt cele care exprimă spiritul epocii, nu politicienii, care vin și se duc, care își fac mendrele, care își fac interesele. Iar asta înseamnă că la noi se produc schimbări mari, în adâncul maselor, în generațiile care vin, vin și înfloresc. Pentru că oricât ar fi aceasta democrație de strâmbă, de șchioapă, de oloagă, ea, totuși, oferă posibilități de evoluție normală, spirituală, culturală. Iată asta este bucuria anului.
A fost restaurat Muzeul de Artă cu un milion de euro donați de Guvernul României. Intri acolo ca într-un Palat din basme – așa ceva Chișinăul nu a avut. O restaurație cu ajutorul Guvernului României se fac lucruri extraordinar de frumoase. Și multe alte lucruri în domeniul artelor, culturii, în domeniul muzicii. Talentele înfloresc. Talentele au posibilitatea să se producă, dacă nu aici, atunci în altă parte.
Așa că anul are petele lui negre, dar are și lucruri frumoase, dar trebuie să poți să le vezi și să le apreciezi.
moldNova.eu: Cine sunt alți tineri scriitori pe care îi apreciați?
Vladimir Beșleagă: Acestea sunt foarte tinere. Acestea sunt copii minune. Noi avem tineri care au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor, sunt poeți, sunt prozatori, sunt mai mulți, dar asta e o altă poveste și alt subiect, și trebuie să-ți aduci aminte că e cutare, cutare, cutare. E destul și aceștia care sunt pe cale de a se afirma.
Cartea românească este în floare, carte românească este minune care înflorește. Eu sunt om al cărții, de mic copil citesc și mă bucur ce posibilități, ce biblioteci avem noi în orașe. Intri ca în niște temple – o bogăție mare.
Iată, ați văzut-o pe doamna Moni Stănilă, cu care ați stat de vorbă. Ea la noi e secretară la Uniunea Scriitorilor de la un timp și cunoaște toate lucrurile acestea.
Foto pentru istorie
moldNova.eu: Mai vorbim despre politică?
Vladimir Beșleagă: Vrei politică? Eu m-am plictisit de politică, eu îi zic p*litică (râde). Hei, ce mă „împuști” atâta? (se adresează fotografului și scoate cușma din cap). O să-mi faci radiație…
Sandu Tarlev (fotograful): Fotografii pentru istorie.
Vladimir Beșleagă: Voi aveți aparat digital, puteți să faceți mii de fotografii, nu ca acela cu peliculă. Eu în clasa a opta, a noua am avut niște parale și am cumpărat un aparat de fotografiat primitiv, primitiv. Și mergeam la oraș și cumpăram hârtie fotografică, substanțe chimice, se numea проявитель (din rusă, developator – n.a.) pentru a developa, pentru a fixa. Și s-au păstrat fotografiile de atunci. Mai ales îmi plăceau peisajele cu pârâiașe, cu sălcii.
Și acum am. Acum am să te fotografiez și eu pe tine. Da’ ce, nu mai tu pe mine? (scotocește printr-un rucsac uzat pe care scrie cu litere șterse europaliberă.org și scoate un aparat foto mic digital – n.a.)… Eu oricum aștept două fete, dar ele nu vin nici una (în coridor s-au văzut două figuri ale unor femei, care stăteau la ușă și aruncau priviri spre noi, dar nici nu îndrăzneau să intră în hol – n.a.).
(Arată spre aparatul foto pe care l-a scos din rucsac și încearcă să-l pornească). L-am cumpărat cu ani în urmă. (Încearcă să facă fotografii) Nu vrea să aibă bliț…
Am fost în comisia lui Ghimpu pentru studierea arhivelor securității. Și acolo aveam voie numai două ore și ceva pentru studierea arhivelor. Și ce puteai să vezi? Am luat un aparat să fac foto. Pe urmă, imaginile… (încă o încercare eșuată de a fotografia). Băi, nu vrea să împuște.
Sandu Tarlev (fotograful): Poate s-au descărcat bateriile.
Vladimir Beșleagă: Da, are capricii, știi. Ba vrea să funcționeze, ba nu vrea să funcționeze. Hai să te fotografiez și pe tine (îndreaptă aparatul spre mine). O, ai noroc! Acum te prind și pe tine (spre fotograf). Gata, te-am fixat. Știi că eu colaborez cu FSB și cu CIA și ce îi trebuie FSB-ului îi dau CIA-ului, iar ce îi trebuie CIA-ului îi dau FSB-ului.
Arhivele Securității
moldNova.eu: Ați pomenit că ați făcut parte din comisia, de fapt, nu a lui Ghimpu, ci a istoricului Gheorghe Cojocaru, dacă nu greșesc.
Vladimir Beșleagă: Da, da, președinte era Gheorghe Cojocaru, președintele institutului (Directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe – n.r.).
moldNova.eu: Și ce ați aflat?
Vladimir Beșleagă: Păi, eu m-am dus să aflu multe, dar n-am aflat mai nimic. Știți de ce? Pentru că noi eram 18 persoane, fiecare pe domeniul lui. Dar eu m-am dus să aflu cine au fost cei mai mari delatori dintre scriitori, din breasla noastră. Și am făcut o listă de 101 persoane, de scriitori, să-mi dea dosarele, să văd.
Știi ce mi-au dat? Mi-au dat șapte sau opt dosare de dinainte de război. Nistor Cabac, Dumitri Milev, cutare, cutare, din timpul de după război mi-au dat a lui Costenco și Țurcanu, și încă nu știu care, șapte persoane. Dar aceștia erau gata cercetați, încă ani de zile, s-a lucrat, s-a publicat tot, nu am putut să aflu nimic. Și era unul adjunct și ne-a luat pe noi pe toți, ne-a dus prin sălile arhivelor. Și a arătat spre rafturi – „Vedeți rafturile acestea goale. Păi acestea în 1992 le-au evacuat, le-au dus la Tiraspol, la Moscova”. Nu-s, nu-s. Așa că nu am găsit mai nimic. Ceea ce am putut eu să studiez era ceea ce era deja cunoscut. Dar și asta a fost ceva.
Dar, vreau să spun un detaliu interesant. Era cu noi Gheorghe Negru, fratele jurnalistului Nicolae Negru. Istoric de mare clasă. Și ei cu părinții lor au fost deportați în Siberia. Și a vrut el să vadă cine, ce, unde și care. Dar acolo erau niște băbuțe care stăteau de o sută de ani și care spuneau: nu, nu, nu. El îi întreba: voi aveți o cartotecă? Dar ele: Nu, nu-i cartotecă. Dar el a văzut într-un colț că este cartotecă. Se duce acolo, începe să caute și găsește. Așa că acolo nu se schimbase nimic demult. Pe urmă se schimbase conducerea SIS-ului, a venit altul. Atunci încă erau tot funcționarii aceia de dinainte. Ghimpu a reușit să scoată dosarul lui fratele său, Gheorghe Ghimpu, și să-l treacă la Arhiva Națională.
În fine, mare lucru n-am aflat pentru că au fost evacuate, duse de acolo.
moldNova.eu: Adoptarea Legii Lustrației ar putea face lumină?
Vladimir Beșleagă: Aceasta a fost o inițiativă în primul Parlament și nu a mers. Nu a mers pentru că primul Parlament era inundat de nomenclaturiști și de colaboratori. Primul Parlament era pe 2/3 din nomenclatură sovietică. Ei s-au opus vehement. Și după aceea au venit agrarienii, comuniștii și nu s-a mai făcut lustrație. Nici până azi.
Nu numai lustrație, dar și multe alte lucruri, care urmau să se facă. Au fost începute în primul Parlament, dar primul Parlament a fost torpilat. De la un an, doi a început să lucreze în gol pentru că forțele s-au mobilizat și au început să treneze toată activitatea și de aceea și-au dat demisia cei patru și Parlamentul s-a autodizolvat, nu funcționa. Și așa merge șchiop până acum.
moldNova.eu: Bănuiesc că și scriitorii sunt curioși să vadă cine au fost turnătorii la KGB?
Vladimir Beșleagă: Se știe, se știe, numai că să aibă dovezi. Am văzut o carte scrisă de Arhip Cibotaru, a fost mulți ani redactor la revista Nistru. Spre sfârșitul vieții a scris o carte de amintire despre viața lui și colegii săi. Și cartea se numește așa: „Pe timpul lui Teleucă”… Voi sunteți de la Casa Presei sau nu?
moldNova.eu: Nu.
Vladimir Beșleagă: În altă parte aveți sediul. Pe timpul lui Teleucă. Dar Teleucă cine a fost? A fost un poet, redactor, un nomenclaturist. A fost mulți ani redactor la revista Cultura. Iar șef al Uniunii Scriitorilor a fost Boțu (1965–1971-n.a.), a fost 22 de ani șef și a terminat-o prin suicid. Și ar fi fost cazul să se numească „Pe timpul lui Boțu” pentru că a fost liderul scriitorilor – 22 de ani, un om foarte energic, de treabă, dar a sfârșit-o trist. Pe când autorul acelei cărți a scris „Pe timpul lui Teleucă”, dar Teleucă a fost din școală racolat și a servit regimul foarte fidel. Așa că se cam știe cine au fost și ce au fost. Asta este. Să de-a Domnul să nu aveți și voi așa. Dar cred că aveți și voi dintr-ăștia (râde). Mai avem ceva? O poezie?
Probabilitatea unui război
moldNova.eu: Am vrut să aud și niște previziuni din partea dumneavoastră.
Vladimir Beșleagă: A, previziuni. Previziuni triste. Se prevăd lucruri triste cu acest teritoriu și cu acest așa-zis stat, care nu poate deveni stat pentru că la bază este pus principiul discordiei, dușmăniei dintre diferite fracțiuni, facțiuni și mai ales etnii. Se speculează pe criteriul etnic. Regimul sovietic a lăsat aceste două centre – Transnistria și Găgăuzia ca să poată manipula și domina. Acum s-a făcut și la Bălți, și Orhei. Și în sfârșit au reușit să-l cațere în capul oamenilor pe acest Dodon. Acest Dodon, care nu știe ce face și nu știe ce o să iasă din toată treaba asta. El își satisface propriile orgolii. El a vrut să devină primar al Chișinăului și nu i-a mers. Dar aici s-au adunat toți veneticii și popii, și l-au făcut mare lider.
Cel mai trist scenariu care poate fi e extinderea războiului din Ucraina în Republica Moldova. Asta e tristețea cea mare la care poate duce.
moldNova.eu: Extinderea prin Transnistria.
Vladimir Beșleagă: Da! Pentru că aici o să fie conflict între factorii de putere și atunci foarte ușor poate să se aprindă focul. Asta va fi tristețea cea mare. Acestea sunt ambițiile de partid, interese economice, de orgoliu, de tot. Noi nu am avut o Guvernare, care să se gândească la economie, să redreseze economia, să redreseze starea oamenilor. S-au luptat între ei pentru putere și continuă să lupte tot pentru putere, pentru ei, pentru ei. Ferice de organizațiile internaționale, europene, care susțin și injectează cât de cât forțe. Frații noștri români ne dau, ne ajută, ne susțin și se duce ca în nisip, și asta e trist.
Dar, pe de altă parte, încet-încet se mișcă ceva. Să sperăm că forța partidelor naționale, europene, democrate să devină mai viguroasă și la alegerile parlamentare o să se repare. Greu, foarte greu. Închipuiți-vă că de la prima tentativă de asociere la Uniunea Europeană din 1999 până în 2014 au trecut atâția ani. Ce ritm de înaintare lent, foarte lent. Dar, poate ni se pare că e lent, dar el e lent de tot. Asta este, domn’ Vasile, ha-ha-ha!…
Excelent articol. Eu cred totusi ca Dodon vrea special sa creeze disensiune ca sa „invite” apoi rusii in Republica Moldova. El vorbeste de „popoare fratesti” in relatia cu rusii. Exista un articol 51 din carta ONU care zice explicit ca un stat poate chema trupe straine pe teritoriul ei sa „pastreze” unitatea…etc. Este acelasi articol ONU care a fost invocat de Siria recent sa „invite” trupe rusesti pe teritoriu „sa protejeze”. Ideea este deci ca o societate atat de divizata ca in RM va „exploda” in cele din urma in disensiune si probleme economico-sociale majore. Scopul va fi deci prin asta sa readuca prezenta militara rusa la Chisinau si pe teritoriul RM ca sa „faca pace”. (Transnistrizarea RM cum se mai zice). Cu trupele ruse in RM practic RM va fi de facto in Federatia Rusa. (un alt moment 1812 precursor al momentului 1828 (rusificarea)). Cam asta cred se vrea si s-a cam reusit din pacate in parerea mea. Cu cat se intirzie procesul european (si apropierea majora de Romania) cu atat RM risca sa intre in dezintegrare din ce se vede si articolul bine mentioneaza.