Anul politic 2017 la nivel mondial va depinde în mare măsură de relațiile dintre Moscova și Washington, iar riscul unui eventual conflict dintre Donald Trump și Vladimir Putin va persista. Presa americană observă acest lucru, în special, în timp ce jurnaliștii ruși par să fie mult mai nerebdători ca noul șef de la Casa Albă să fie învestit.
Ediția rusă a Russia Today prognozează ieșirea mai multor state europene din UE după modelul Marii Britanii. „Exemplul Regatului Unit i-a inspirat pe liderii partidelor de opoziție din Franța, Olanda, Italia și Austria, care ar dori de asemenea să organizeze referendumuri (de ieșire din UE – n.a.) în țările lor”, scriu jurnaliștii de la RT care au încercat să prognozeze în ce situații s-ar putea produce așa-numitele „exit”-uri.
Frexit și dreapta radicală
RT o citează pe liderul partidului de extremă dreaptă „Frontul de dreapta” din Franța, Marine Le Pen, care a spus după aflarea rezultatelor Brexit, că va lupta pentru dobândirea unui statut special în cadrul UE, iar în cazul unui refuz – pentru un Frexit: „Dacă vom veni la putere, scopul nostru va fi purtarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru acordarea unui statut special Franței după modelul Marii Britanii, dar într-o variantă mult mai clară, ceea ce ne va permite să restabilim suveranitatea financiară și economică sau chiar să reglementăm procesul migrațional”. RT amintește despre declarațiile nepoatei lui Le Pen, potrivit căreia francezii ar putea fi chemați la referendum pentru a se pronunța dacă își doresc ieșirea din UE.
Marine Le Pen va participa în alegerile prezidențiale din Franța care vor avea loc în primăvara anului 2017. „Dacă aceasta va obține victoria, atunci Franța va ieși din zona euro, va restricționa accesul migranților din Orientul Apropiat și va normaliza relațiile cu Rusia”, concluzionează jurnaliștii de la Russia Today.
Italia și Olanda vor prietenia Rusiei
Aceleași argumente sunt aduse și în cazul Italiei și Olandei. În 2017, ambele țări urmează să treacă la fel prin alegeri, de data aceasta parlamentare (Olanda, în martie) și parlamentare anticipate (Italia, în iunie). RT scoate în evidență o declarație a liderului partidului euroscepticilor olandezi „Partidul Libertății”, Geert Wilders: „Trebuie să rezolvăm mai repede problema privind apartenența la UE. Bruxelles-ul nu trebuie să ne dicteze cu cine să avem relații economice și politice. Restabilirea relațiilor cu Rusia reprezintă o prioritate pentru Olanda, ca țară cu tradiții în comerț”.
În același timp, jurnaliștii subliniază faptul că în Italia „opoziția deja a simțit susținerea populației după ce aceasta a respins în cadrul unui referendum reforma constituțională majoră propusă de fostul premier Matteo Renzi”. Reforma propusă de Renzi urma să schimbe aproape o treime din conținutul Constituției Italiei, eliminând actualul sistem bicameral, în care Camera Deputaților și Senatul au aceleași atribuții. După acest eșec, Renzi a demisionat. „Partidul nostru va organiza un referendum privind ieșirea din zona Euro și sunt convins că vom învinge. Italia trebuie să revină la moneda națională”, a declarat pentru RT un reprezentant al partidului „Liga Nordului”, formațiune de dreaptă care face parte din coaliția de opoziție „Mișcarea 5 stele”.
„Anul puiului” sau al „cocoșului castrat”, în SUA
Într-un articol publicat în The Washington Post, publicistul Richard Cohen ironizează pe seama politicii de la Washington, afirmând că anul politic în SUA va fi „anul puiului”. „În cultura chinezească acest an va fi al cocoșului. Acesta va fi sărbătorit în modul tradițional, cu focuri de artificii și dansul dragonilor. În cultura politicii de la Washington însă, acest an va fi al puiului. Acesta va fi sărbătorit de oameni muți, îmbrăcați în costume negre și cravate roșii, dând din cap nesincer atunci când președintele SUA se va face de râs în fața națiunii. Dacă mă gândesc mai bine, atunci acest an ar putea fi al cocoșului castrat”, scrie autorul.
Cohen crede că în 2017 oamenii din adminsitrația Trump „se vor trezi în fiecare dimineață cu teama că acesta a mai postat ceva pe Twitter – un fals, o insultă sau pur și simplu ceva inteligibil, cum ar fi un alt pupic pentru Vladimir Putin (ca și atunci când acesta a anunțat că nu va expulza diplomați americani din Rusia, ca răspuns la decizia SUA de a expulza 35 de diplomați ruși: „Întotdeauna am știut că Putin este foarte deștept”), dictatorul virtual al propriei națiuni și invadatorul celor din vecinătate”.
Cât poate dura gloria ultranaționaliștilor din Europa?
The Washington Post mai publică un amplu articol semnat de mai mulți șefi ai diferitor departamente despre „temele, ideile și controversele care vor domina următoarele 12 luni”.
În politica mondială jurnaliștii americani cred că „ordinea liberalismului internațional se confruntă cu o profundă criză chiar de la începutul anului”. „După 25 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, guvernele de la Washington și Moscova vor fi conduse de figuri care îmbrățișează același același brand al naționalismului de dreapta, unul care revine asupra supremației suveranității naționale, invocă miturile despre un trecut glorios, promovează insistent valorile creștine și respinge multiculturalismul și cosmopolitismul. Frații lor ideologici și-au găsit, de asemenea, loc în unele părți ale Europei și amenință cu suprimarea integrării liberale realizată pe parcursul deceniilor pe continent”, observă publicația americană.
Autorul secțiunii subliniază faptul că în anul 2016 ultranaționaliștii au șocat Occidentul și se întreabă dacă gloria acestora poate dura. „Marine Le Pen încă nu este favorita scrutinului prezidențial din Franța care va avea loc în acest an. Economia britanică a suferit după votul din iunie privind ieșirea din UE și pare să-și revină odată cu negocierile amănunțite dintre Londra și Bruxelles despre etapele de ieșire din uniune. În Olanda, Partidul Libertății, formațiune de dreapta condusă de partizanul lui Trump Geert Wilders, se află în fața partidului actualului prim-ministru, însă acest lucru era conform unor sondaje mai vechi, iar alegerile nu vor avea loc până în martie. Deocamdată, există șanse ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să câștige al patrulea mandat în alegerile din toamnă, în ciuda creșterii susținerii pentru partidul care pledează pentru politica anti-imigranți. Chiar dacă reprezintă o forță politică puternică în Europa, dreapta radicală are rivali tari în fiecare țară unde aceasta există”, argumentează The Washington Post.
Este Putin cel mai puternic om din lume?
CNN se întreabă dacă Putin este într-adevăr cel mai puternic om din lume și dacă Trump se va lăsa cucerit de șarmul acestuia. Fosta colaboratoare a postului american de televiziune, Jill Dougherty, care este în prezent corespondent pe politică externă, a scris un articol în care analizează discursul de Revelion al liderului de la Kremlin, care i s-a părut „ciudat de capricios”.
Autoarea mai scrie despre cum este văzut Putin pe plan mondial. „În acest nou an lumea a văzut un nou Putin, unul mai bun, mai gentil – un lider care și-a încheiat mesajul adresat națiunii cu «Noi nu căutăm și niciodată n-am căutat dușmani. Noi avem nevoie de prieteni». Unii în Occident îl cred sau cel puțin speră ca acesta să fie sincer, o șansă de a normaliza relațiile [SUA] cu Rusia. Alții văd în șarmul lui Putin o dovadă clară a unei diplomații asimetrice: cu mișcări geopolitice imprevizibile ale unui deținător al centurii negre la judo, concepute pentru a-și menține adversarii cu garda jos”, explică Dougherty. Aceasta mai amintește despre implicarea Rusiei în Siria, despre schimbarea discursului lui Vladimir Putin „din unul antiamerican în altul anti-Obama”, dar și de aprecierile date de Donald Trump liderului de la Kremlin.
„Va fi capabil Trump să înțeleagă această „diplomație asimetrică” a lui Putin pe măsură ce se apropie de preluarea Președinției? În spatele mișcărilor de judoist, Putin se confruntă cu o economie lovită puternic de ieftinirea petrolului și cu sancțiunile economice ale Occidentului. Farmecul său ofensiv pentru Trump poate dura numai atâta timp cât va crede că poate obține orice își dorește de la noul președinte al SUA”, concluzionează autoarea articolului de pe pagina electronică a CNN.
Kremlinul, precaut în „prietenia” dintre Trump și Putin
Bloomberg atenționează că, în ciuda exteriorizării puternice a sentimentelor sale, Trump ar putea să nu mai fie cel mai bun prieten al Rusiei, un lucru de care își face griji echipa departamentului de politică externă. Kremlinul rămâne însă precaut: „Ideea relațiilor prietenoase dintre Trump și Putin a fost lansată de echipa lui Hilarry Clinton. Este pură propagandă”, a declarat Fiodor Lukianov, șeful Consiliului rus de politică externă și apărare.
„Întrebarea este cum va reacționa Trump dacă – sau atunci când – își va da seama că Putin l-a mințit în anumite privințe. Relația lor ar putea să se strice peste noapte. Trump ar putea reacționa emoțional, ceea ce ar putea aduce o serie de riscuri. El însuși a recunoscut în cartea «Trump: Arta Afacerilor» că „atunci când oamenii se comportă urât și nesincer sau încearcă să profite de mine, atitudinea mea generală în toată viața mea este să le răspund înapoi foarte dur”, scrie Bloomberg.
Trump și pacea în Orientul Mijlociu
Tot CNN se întreabă dacă Trump ar putea să aducă pacea în Orientul Mijlociu, „ceea ce n-a reușit niciun președinte american în ultimii 50 de ani”. „El a făcut mai multe promisiuni: să mute ambasada SUA din Tel Aviv în Ierusalim și să recunoască Ierusalim ca fiind capitala Israelului (…) Va avea Trump rezultate mai bune decât predecesorii săi? Cu siguranță, acesta aduce o nouă perspectivă asupra conflictului, cea a unui om de afaceri, nu a unui politician. Dar foștii președinți care au avut de a face cu acest conflict s-au implicat foarte delicat, cuvânt ce nu i se poate atribui lui Trump”, subliniază jurnaliștii americani.
Rusia, raiul investitorilor în 2017
Agenția rusă TASS anunță că Rusia va fi în anul 2017 cea mai atrăgătoare țară pentru investitori, precizând că citează un top al publicației americane Bloomberg. În acest top mai intră Africa de Sud, Mexic, Brazilia, Chile, India și Indonezia. „Rubla rusă este pariul principal al investitorilor, care aduc valută străină în acele țări unde rata dobânzii este mică, precum și pot cumpăra hârtii de valoare cu venituri mari”, explică Bloomberg, citat de TASS.
Tot TASS publică un articol despre planurile lui Putin pentru anul 2017: „În ultimul an întreg din cel de-al treilea mandat prezidențial se va munci mult”, subliniază jurnaliștii ruși. Aceștia precizează că în special președintele Federației Ruse va participa la summiturile G20 și APEC (Cooperarea economică Asia-Pacific).
Putin, robul de pe plantații care primește un milion de invitații în diverse țări
„În cei 17 ani de muncă în calitate de președinte și prim-ministru au fost, după cum a spus-o însuși Putin, a lucrat „ca robul pe plantații”. Nu există niciun motiv să credem că va încetini ritmul și în ultima parte a mandatului”, scrie TASS. Mai întâi jurnaliștii au făcut retrospectiva anului 2016: „Peisajul geopolitic a suferit schimbări serioase. Cu toate acestea, Moscova și-a recăpătat activ rolul său jucător important. După cum menționează și observatorii internaționali, inclusiv neprietenii sinceri, influența lui Putin pe arena internațională crește – o demonstrează locul său înalt pe care îl ocupă printre liderii mondiali în topuri. Această situație îl obligă pe Puțin să aibă o agendă încărcată la nivelul politicii externe”.
Jurnaliștii dezvăluie un șir de summituri și forumuri internaționale la care va participa Vladimir Putin în 2017, precum și menționează că „în ciuda problemelor politice și economice din lume, Rusia reușește să organizeze cu succes forumuri economice mondiale”. „Formatul Normandia” (creat de președinții Franței, Rusiei, Germaniei și Ucrainei pentru a discuta conflictul din estul Ucrainei) își va continua activitatea și în 2017 „în ciuda ineficienței sale”, dar „un alt format mai bun nu există”, a precizat Putin.
Cu gândul la îmbunătățirea relațiilor SUA-Rusia
În ceea ce privește relația Moscovei cu Washingtonul, TASS scrie că în acest an „se vor dezvolta în direcția așteptată”, chiar dacă Putin încă nu știe când ar putea avea loc o primă întrevedere cu omologul său american. „Domnul Trump a spus în campania electorală că relațiile ruso-americane trebuie să fie îmbunătățite. A precizat că mai rău nu poate fi și eu sunt de acord cu el. Iată împreună ne vom gândi cum să facem astfel încât acestea să fie mai bune”, a promis liderul rus.
TASS evidențiază o declarație a consilierului președintelui rus, Iurii Ușakov: „Putin primește un milion de invitații în diverse țări”. El însuși invitând des la Moscova oaspeți înalți, adaugă agenția rusă, precizând că unul din primii șefi de state care va vizita Moscova în 2017 va fi președintele Iranului, Hasan Rouhani.
Jurnaliștii ruși mai scriu că în acest an Vladimir Putin va trebui să anunțe oficial dacă va mai candida pentru un nou mandat la Kremlin. Viitoarele alegeri prezidențiale ar trebui să aibă loc în primăvara anului 2018.
Rolul Chinei în economia mondială
Anul 2017 promite a fi de departe liniștit. El nu poate fi anul de soluționare pașnică a crizei, chiar dacă timp de mai multe luni va apărea impresia de calmitate. Situația din economia mondială este foarte complexă și se apropie de un conflict imens – lupta politică dintre SUA și China – este viziunea lui Vasilii Koltașov, conducătorul Centrului de cercetări economice din cadrul Institutului de globalizare și mișcări sociale, explicată într-un articol publicat în ziarul Vzglead.
Între timp, gazeta.ru atenționează că „SUA va prelua bogăția petrolului de la Rusia”. Nivelul de producție în SUA este unul dintre principalii indicatori care influențează cotațiile petrolului în prezent. Astfel, cu cât mai mult se vor majora prețurile cu atât mai activ SUA va extrage petrolul, care, la rândul său, va exercita presiuni asupra cotațiilor.