Șefa Biroului Relații cu Diaspora (BRD), Olga Coptu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru moldNova despre scandalul legat de diasporă care a avut loc în cadrul alegerilor prezidențiale. Ea a explicat de ce dreptul la pensionare este mai dificil să fie obținut în Italia și Rusia, acolo unde muncesc cei mai mulți moldoveni, și cum pot tinerii care nu au crescut în Republica Moldova sau se află de mulți ani în străinătate să simtă din nou dorul de casă și să descopere farmecul tradițiilor noastre.
Cum este să fiți intermediar al relației dintre Guvern și diasporă după ce ați fost reprezentantă a acesteia?
Evident că este complicat din punct de vedere a situației și a poziției pe care o am, în special din cauza evenimentelor care au avut loc în ultima perioadă. Una din cauze este faptul că diaspora noastră nu este una omogenă. Republica Moldova este influențată direct acum de acest fenomen migrațional, care o să poată fi observat și în următorii ani, dar care este unul global și absolut natural, caracteristic țărilor aflate în perioada de tranziție. În condițiile în care diaspora noastră nu este una omogenă, sunt necesare abordări foarte diferite, pentru fiecare țară sau persoană în parte. Migranții din Rusia au anumite probleme, iar cei din Italia sau Spania au alte probleme. Abordarea trebuie să fie specifică față de acești migranți. Totuși, ei sunt cetățenii noștri oriunde ar fi, iar preocuparea principală a Guvernului trebuie să fie soluționarea problemelor în cazul în care acestea sunt.
Diaspora are suficientă maturitate
Care sunt acum problemele nerezolvate în ceea ce ține de comunicarea dintre autoritățile de la Chișinău și moldovenii care se află peste hotare? Care sunt căile pe care ar trebui să meargă Guvernul pentru ca acestea să nu existe?
Este adevărat că în ultima jumătate de an am trecut printr-un proces mai dificil din cauza situației pe care am avut-o în cadrul turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Este foarte importantă voința Chișinăului de a avea o relație durabilă și sănătoasă cu cei de peste hotare. Dacă vorbim despre Guvern, constatăm aceeași disponibilitate de a ajuta diaspora, doar că am ajuns pe poziția când diaspora are suficientă maturitate să se implice în a modela politicile publice și a contribui direct la dezvoltarea țării. Mai puțini au curajul să revină și să participe direct la eliminarea obstacolelor cu care se confruntă diaspora. Important este ca cei care au dorință să schimbe lucrurile acasă să fie susținuți, iar noi anume acest mesaj vrem să le transmitem, că suntem gata să le fim alături pentru a depăși situațiile dificile prin care trec. Este și deschiderea BRD-ului în vederea implicării diasporei. În prezent, avem trei funcții publice vacante, iar cei din afara țării ar avea un avantaj la angajare. Îi încurajăm să depună dosare.
Cum îi ajută BRD pe moldovenii de peste hotare
Pe de altă parte, noi îi ajutăm pe cei din diasporă care organizează acțiuni de caritate sau vor să susțină localitățile de baștină. Este cunoscut cazul Victoriei Dunford, moldoveanca din Marea Britanie, care cu ajutorul englezilor, dar și a moldovenilor din străinătate a reușit să deschidă practic din nimic un centru pentru copiii cu dizabilități. Suntem deschiși față de oricine apelează la noi și, în măsura posibilităților, ne implicăm și le soluționăm problemele. Sunt foarte mulți care revin la businessul sau la domeniul în care au activat în afara hotarelor.
Reprezentanții diasporei consideră că în cadrul alegerilor prezidențiale li s-a furat votul. Mulți au acuzat și BRD că nu și-a îndeplinit atribuțiile în ceea ce ține de asigurarea unor condiții bune pentru moldovenii de peste hotare care au vrut să-și exercite votul în cadrul scrutinului. În opinia dumneavoastră, de ce au fost astfel de probleme și ce ar trebui să se întreprindă ca la alegerile din 2018 diaspora să-și poată exercita dreptul la vot în condiții mai bune?
Am spus anterior, chiar înainte de turul I al prezidențialelor, Codul electoral este depășit. De la acest Cod au pornit toate problemele când foarte mulți cetățeni din afara hotarelor nu și-au putut exercita dreptul la vot. Rămâne în seama decidenților politici să facă modificările necesare ca și cei din afară să profite de oportunitatea pe care o creează Republica Moldova pentru a vota pentru că nu toate țările din lume, chiar și cele cu o diasporă mare, oferă acest drept cetățenilor săi.
Pe de altă parte, BRD – care are grijă să urmărească interesul diasporei, inclusiv cel de a vota – a avut după alegerile prezidențiale mai multe ședințe cu Comisia Electorală Centrală și cu reprezentanți ai Institutului Republican pentru Democrație care ne-a susținut în cadrul campaniei de informare a diasporei în perioada electorală din 2016. Scopul acestor întruniri a fost de a face un follow-up în ceea ce ține desfășurarea alegerilor, în special în orașele în care moldovenii nu au putut vota din cauza că nu mai erau buletine de vot. Este necesar să comunicăm cu acești conaționali și să depășim problemele anului 2016.
Diaspora, invitată să propună soluții pentru a elimina problema votului în afară
Prerogativa noastră este să invităm membrii diasporei să ne comunice ce și-ar dori. Este puțin ce poate propune Guvernul în acest sens, problemele vor fi soluționate cu implicarea moldovenilor de peste hotare și este important ca ei să se simtă parte a procesului. Pentru noi contează ce își dorește diaspora și cum poate contribui aceasta la depășirea acestor dificultăți. Am planificat un seminar care ar putea avea loc la începutul lunii martie și vom încerca să discutăm cu cei plecați peste hotare să vedem cum ne pregătim pentru următoarele alegeri, ce se așteaptă de la instituțiile statului sau nemijlocit de la BRD. Mulți dintre cei care fac parte din diasporă au expertiza necesară pentru a veni cu astfel de recomandări. Aceste propuneri urmează a fi analizate și luate în calcul de autoritățile de la Chișinău.
Mulți moldoveni care muncesc peste hotare de foarte mulți ani nu au dreptul la pensie. Câte state în care se află cetățenii noștri oferă acest drept și ce ar putea să facă BRD ca și moldovenii din alte state să beneficieze de acesta?
Este o problemă a diasporei noastre și o problemă a Republicii Moldova pentru că asistăm la un fenomen mai grav. Pe de o parte, avem îmbătrânirea populației aici, la noi acasă, iar pe de altă parte populația aptă de muncă activează în străinătate unde contribuie la fonduri de pensii străine. Odată cu înaintarea în vârstă, aceste persoane vor reveni acasă fără o pensie asigurată, iar statul cel mai probabil nu le va putea asigura o bătrânețe liniștită, pentru că ei nu au contribuit la acest sistem de pensii.
Situația este foarte diferită pentru fiecare cetățean în parte. Avem 11 țări cu care Republica Moldova a semnat deja acorduri de protecție socială, ceea ce înseamnă că migrantul își însumează anii de stagiu și cotizare în Republica Moldova cu cei în care a muncit în străinătate, iar fiecare stat plătește pentru cota-parte care îi revine, cetățeanul fiind cel care decide unde să primească pensia, cum ar fi, de exemplu, în Portugalia sau în Republica Moldova. Din păcate, printre aceste 11 state nu se regăsesc țările unde avem cei mai mulți migranți, cum ar fi Italia sau Federația Rusă.
Obținerea dreptului la pensie în Italia și Rusia – un proces anevoios
Este mai anevoios procesul de negociere a acordurilor respective din cauza că țara-gazdă trebuie să plătească acea cotă-parte necesară la fondul lor de pensii, iar Republica Moldova ar trebui să facă același lucru pentru cetățenii din țara respectivă. Or, noi avem circa 200.000 de migranți în Italia și câteva sute de italieni în Republica Moldova. De exemplu, Italia se confruntă cu mai multe probleme legate de sistemul de pensii, iar migranții contribuie în ultimii ani prin munca și cotizații lunare la acoperiea gaurei bugetare care se formează din cauza numărului mare de pensionari.
Cu toate acestea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va semna la începutul acestui an un acord de protecție socială cu Germania, există rezultate bune în ceea ce privește semnarea acordului cu statul Israel și cu Turcia. În ceea ce privește Italia, Rusia sau Grecia, negocierile au loc, dar progrese nu se înregistrează pe moment.
Cum au evoluat lucrurile în ceea ce ține de asigurarea condițiilor legale de muncă pentru cei care se angajează în afara țării?
În majoritatea țărilor occidentale, legislația prevede doar diferențierea dintre cetățean și cel care nu este cetățean, fiind folosită noțiunea de om sau persoană. În cazul Codului muncii este prezentă noțiunea de „muncitor” și este utilizată pentru toate persoanele angajate indiferent de origine sau naționalitate. Acordurile privind protecția muncii semnate de Republica Moldova și țările în care se află reprezentanții diasporei se fac pentru a întări aceste drepturi, adică a le asigura muncitorilor moldoveni drepturi legale cu ale celor din țara respectivă. Nu există mare diferență în acest sens, dar apar diferențe când este vorba despre dreptul la pensie. Mă refer, de exemplu, la moldovenii care au muncit 10-15 ani în Italia, dar, în lipsa unui acord de protecție a muncii, acești ani în care au contribuit la fondul de pensii nu sunt luați în calcul, deși ar putea să aibă această remunerare din partea statului italian dacă ating vârsta de pensionare stabilită de autoritățile din Italia și au 20 de ani de cotizații. Guvernul întreprinde măsuri pentru a oferi aceleași drepturi cetățenilor noștri indiferent de statutul acestora, deși majoritatea activează legal.
Avem în ultimii ani o înjumătățire a numărului cetățenilor noștri care muncesc în Portugalia datorită obținerii rapide a cetățeniei portugheze. În Franța se întâmplă la fel. Și în Italia situația este similară dacă au muncit legal 10 ani. Procedura de obținere a cetățeniei italiene după această perioadă durează 2-2,5 ani. De asemenea, este în creștere numărul căsătoriilor mixte și reintegrarea famililor, circa 25.000 de copii fiind încadrați, în anul 2014-2015, în sistemul educațional italian.
Autoritățile din Republica Moldova nu cunosc numărul exact al moldovenilor care sunt plecați peste hotare și nici al celor stabiliți permanent cu traiul? Cum ar putea fi soluționată această problemă care a fost scoasă în evidență în cadrul prezidențialelor?
Este absolut normal ca să nu fie cunoscută cifra reală. Datele statistice sunt relative. Franța, de exemplu, nu va furniza niciodată numărul moldovenilor aflați acolo sau al altor migranți, înregistrându-se doar circa 3.000 de migranți care au viză de reședință în localitățile franceze, pe când acolo sunt zeci de mii de migranți moldoveni. În Federația Rusă, mai multe surse prezintă date foarte diferite. Ultima cifră anunțată de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în contextul alegerilor, este de 805.000 de moldoveni aflați peste hotare.
Mulți din cei stabiliți cu traiul peste hotare au viză de reședință în Moldova
Eu cred că este o cifră aproape de adevăr, se vehiculează că ar fi vorba despre un milion de persoane, fiind incluși și studenții sau cei care revin temporar acasă. Sunt foarte mulți moldoveni care chiar dacă sunt stabiliți cu traiul în afară, nu le este anulată viza de reședință, deoarece țara-gazdă nu îi obligă, iar ei sunt în listele de bază a alegătorilor din Republica Moldova.
Va dura câțiva ani până acest fenomen migrațional se va stabiliza. Fluxul migrațional va fi în funcție de evoluția social-economică, dar și politică a țării de destinație și a țării de origine. Fiecare stat vrea să-i aducă acasă pe cei care „i-a crescut”, fie medici sau profesori, dar acest lucru se va întâmpla când se vor schimba lucrurile în țara noastră. De exemplu, subprogramul „Reîntoarcere profesională a diasporei” este axat pe intenția de a întoarce specialiștii noștri din afară acasă pe o perioadă de la două săptămâni până la două luni pentru a transmite experiența și expertiza lor aici. Există granturi disponibile pentru abilitarea femeilor din diasporă care doresc prin potențialul lor intelectual și profesional să realizeze proiecte în Republica Moldova. Au fost susținute proiectele inovatoare și de parteneriate tematice. Diaspora urmărește cu atenție tot ce se întâmplă, inclusiv la nivel politic noi îi propunem implicare. Sperăm să-i implicăm cât mai mult, astfel încât împreună cu Guvernul, societatea civilă să putem direcționa acest potențial valoros în dezvoltarea Republicii Moldova.
Care sunt manifestările și acțiunile organizate de BRD pentru moldovenii plecați peste hotare, în special cei tineri, să nu-și uite rădăcinile, tradițiile și limba?
Programul „DOR” este unul special creat în acest sens, care în 2016 a fost la a IV-a ediție și la care au participat 100 de copii, dintre care 85 din afara țării. Ei nu doar s-au odihnit în Republica Moldova, dar au învățat de la meșteri iscusiți istorie și mai multe tradiții, cum ar fi jocul tradițional sau olăritul.
Vara trecută a fost la ei maestrul Eugen Doga care a fost întrebat cum e să fii copil, cum a fost creată producția „Maria-Mirabela”. Nici premierul Pavel Filip nu a scăpat de întrebări, copiii vrând să știe cât mai multe lucruri despre copilăria premierului sau câte bomboane a mâncat la fabrica „Bucuria”.
Copiii moldovenilor din străinătate, familiarizați cu istoria și tradițiile neamului
Pe parcursul a 4 ani, timp în care am organizat programul „DOR”, am avut doar ecouri pozitive de la toți participanții. Mulți dintre ei au venit câțiva ani la rând în Republica Moldova. Noi îi considerăm adevărați ambasadori, pentru că ceea ce află ei pe parcursul programului este transmis mai departe colegilor din țările-gazdă sau conaționalilor.
De asemenea, am dezvoltat împreună cu colegii de la Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației, un nou program de granturi – Centre Educaționale în Diasporă. La sfârșitul anului 2016 au fost selectate zece propuneri de proiecte din 25 spre finanțare. Astfel, Centre Educaționale în Diasporă sunt deschise în Italia, Portugalia, Franța, Kazahstan, Belgia, Irlanda, Canada. Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul BRD – brd.gov.md, accesând bannerul Diaspora Engagement Hub.
Am creat acest program pentru a susține comunitățile și familiile cu copii din generația a doua din diasporă în menținerea și dezvoltarea legăturilor lingvistice, culturale și emoționale cu Republica Moldova. Respectiv, în aceste centre copiii vor putea învăța limba, istoria și tradițiile noastre pentru a asigura legătura permanentă dintre noi, cei de acasă, și cei plecați în străinătate. Esențial este să fie dorința părinților de a educa copiii în afara țării în spiritul tradițiilor și obiceiurilor noastre, să cultive limba română din primele zile la acești copii, iar statul va încerca să susțină acele activități care sunt eficiente și utile.
Vă mulțumim!