INFOGRAFIC Partidul Democrat și-a dublat numărul de mandate în Parlament

Deși în urma votului moldovenilor din cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 cei mai mulți deputați erau socialiști, traseismul politic a schimbat esențial în doi ani structura Parlamentului. Partidul Democrat a ajuns să aibă un număr dublu de mandate, devenind cea mai influentă fracțiune parlamentară.

Sesiunea de primăvară-vară a început cu modificări în structura grupurilor parlamentare. Fracțiunea Partidului Democrat devine cea mai numeroasă fracțiune cu 34 de parlamentari. Democratul Marian Lupu și deputata neafiliată Violeta Ivanov au anunțat pe 10 martie, într-un briefing de presă, despre decizia celor 14 ex-comuniști de a adera la fracțiunea PD.

Deputații liberali, cei mai loiali partidului

Următorul grup parlamentar, după numărul de deputați este fracțiunea socialiștilor care are 24 de membri. Liberalii au 13 parlamentari în fracțiune, fracțiunea liberal-democrată are 9 deputați, fracțiunea Partidului Comuniștilor are 7 deputați, iar 14 deputați sunt neafiliați.

Actuala structură a Parlamentului diferă semnificativ de votul popular obținut de partide în urma alegerilor din noiembrie 2014. Atunci distribuția mandatelor era următoarea: PSRM avea 25 de parlamentari, PLDM – 23, PCRM – 21, PDM – 19 și PL – 13 deputați.

Analistul politic, Anatol Țăranu, consideră că traseismul politic este condamnabil.

„Traseismul politic de obicei are în substrat elementul corupțional. Nu întotdeauna există acest element, dar de obicei acesta este substratul, mai ale în democrațiile firave precum este Republica Moldova, unde ideologia joacă un rol secundar în raport cu interesele materiale”, a menționat comentatorul politic.

Analistul politic afirmă că în partea elevată a societății această migrare este văzută negativ și oamenii condamnă acest lucru. În ceea ce privește păturile mai puțin elevate, traseismul poate fi trecut cu vedere, iar creșterea numerică a fracțiunilor poate fi recepționată ca un element al creșterii puterii politice.

Analistul politic spune că din punct de vedere a factorului decizional creșterea numerică a fracțiunii contribuie la potențialul de vot. Pur politic, valoarea fracțiunii a crescut.

Traseismul politic trebuie eliminat

Anatol Țăranu consideră că din viața politică trebuie exclus categoric traseismul politic. Deputații vin în Parlament pe o anumită platformă politică, reieșind din niște obligațiune pe care și le-au asumat și este important ca pe parcursul mandatului deputații să promoveze ceea ce și-au asumat. Devierea este posibilă, în condiții în care se schimbă circumstanțe istorice sau apar elemente absolut noi în viața politică, dar dacă se face așa cum s-a făcut în Moldova o asemenea acțiune este condamnabilă.

În același context Țăranu spune că e foarte important ca la viitoarele alegeri parlamentare, majoritatea cetățenilor să fie capabili să separe grâul de neghină și să-i penalizeze pe cei care au deviat de la platforma cu care au intrat în Parlament. Dacă acești oameni vor obține un nou mandat, aceasta nu înseamnă decât încurajarea traseismului politic

Anatol Țăranu crede că până la următoarele alegeri parlamentare mai sunt posibile migrări spre fracțiunea democrată, în special pentru a promova modificările Codului Electoral.

Schimbarea la față a fracțiunilor

Migrația deputaților a început la 3 luni de la alegerile din 2014, când fracțiunea PLDM a fost părăsită de Iurie Leancă și Eugen Carpov. Iurie Leancă a fost candidatul PLDM pentru funcția de premier, însă acesta nu a obținut voturile necesare pentru a fi învestit. Ulterior, cu voturile PLDM, PDM și PCRM a fost învestit guvernul minoritar Gaburici.

Din PLDM mai pleacă în vara anului 2015 și Nicolae Juravschi. Tot atunci și fracțiunea PSRM este părăsită de socialista Lidia Lupu, care aderă ulterior la PD.
Negocierile pentru formarea unui nou Guvern, după ce Cabinetul de miniștri condus de Valeriu Streleț a fost demis, au cel mai mare impact asupra fracțiunilor parlamentare. Astfel, 14 deputați comuniști părăsesc în decembrie 2015 formațiunea și creează Platforma Social-Democrată. După ce votează pentru Guvernul Filip, în ianuarie 2016, șapte parlamentari sunt excluși din fracțiunea PLDM, chiar dacă pentru noul prim-ministru au votat opt deputați. Ulterior, fracțiunea liberal-democraților este părăsită de Octavian Grama și de Simion Grișciuc.

Drepturile grupurilor parlamentare

Regulamentul Parlamentului prevede ca fracțiunile parlamentare să fie create în termen de 10 zile de la constituirea legală a Parlamentului dintr-un număr de minim 5 deputați. Fracțiunile sunt cele care înaintează membri în Biroul permanent al Parlamentului, în comisiile speciale sau alte comisii ale Parlamentului.

În cazul schimbării numărului de parlamentari din fracțiune, acestea pot cere modificări în componența Biroului permanent, a comisiilor permanente sau a delegațiilor parlamentare permanente.

Democrații, cu cele mai multe avantaje în Parlament

Fracțiunile dispun de un buget propriu aprobat de Parlament, în funcție de numărul de deputați. Grupurilor parlamentare li se oferă încăperi pentru lucru, tehnică, birotică, rechizite de birou şi li se acordă serviciile necesare pentru a activa eficient.

Preşedintele fracţiunii parlamentare este asistat de un cabinet propriu, care se formează ţinându-se cont de reprezentarea proporţională a acesteia  şi al cărui personal este angajat în temeiul încrederii personale acordate de preşedintele fracţiunii.

Modificarea Constituției poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați – 34, iar moțiunile de cenzură de cel puțin ¼ din parlamentari. Pentru a iniția o moțiune simplă e nevoie de semnătura a cel puțin 15 deputați. Astfel încât doar fracțiunea PD și PSRM poate iniția moțiuni simple în mod independent. Pentru votarea legilor organice sunt necesare 51 de voturi, pentru legile ordinare și hotărâri majoritatea deputaților prezenți la ședință, iar pentru modificarea Constituției este necesar 2/3 din numărul deputaților aleși.