Creditarea performantă a economiei se reduce, iar creditele dubioase și compromise au crescut semnificativ. În același timp, Banca Națională a Moldovei nu are o politică monetară care ar stimula agenții economici să acceseze împrumuturi bancare.
Cele mai multe credite dubioase au fost oferite de VictoriaBank – 25,56%, iar aproape 24% de credite compromise s-au înregistrat la EximBank. Pe următoarele două locuri se clasează BCR Chișinău cu aproximativ 14%, urmată de EnergBank cu peste 12% din portofoliul de credite. Clasamentul creditelor a fost elaborat de expertul economic Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul.
La celălalt capăt al ordinei bancare se află FincomBank cu doar 1,54% de credite dubioase și MobiasBank cu peste 3% din credite. În total, creditele dubioase și compromise constituie circa 3,6 miliarde de lei, scrie expertul economic pe blogul IDIS Viitorul. În timp de opt luni, acestea au crescut de la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.
Totodată, creditele performante s-au redus cu 3 miliarde de lei în ultimele opt luni. Astfel, de la 37,2 miliarde de lei înregistrate în luna iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Veaceslav Ioniță menționează că „în bănci rămân doar agenții economici cu probleme care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele, motiv pentru care se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obţinute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi”, consideră Ioniță.
Pe de altă parte, expertul economic de la IDIS Viitorul, Viorel Gârbu spune că orice credit este performant de la început. „Nu este credit bun și rău. Orice credit performant trece prin 5 etape până ajunge să fie neperformant”, spune Gârbu. În opinia expertului, principala problemă care omoară economia este lipsa politicii monetare a Băncii Naționale din Moldova (BNM). „Problema e în politica monetară a BNM care face banul să fie scump. Agenții economici nu atrag credite pentru că banii sunt prea scumpi, iar capacitatea de cumpărare este redusă. BNM trebuie să stimuleze dezvoltarea economică, iar la noi BNM are un obiectiv de a menține prețul, adică un obiectiv fals și iresponsabil”, explică expertul.
Cine este responsabil de siguranța bancară?
Expertul economic Adrian Lupușor precizează importanța reformării din temelii a Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară (CNSF). Încă de la fondare, Comitetul a demonstrat ineficiență în prevenirea și gestionarea crizei bancare. „Cadrul de stabilitate financiară rămâne unul mai curând problematic. Mandatul actualului Comitet rămâne neclar, fiind focusat mai curând pe soluționarea, decât pe prevenirea crizelor, este unul vag și pe alocuri se suprapune cu atribuțiile altor instituții, în special, cu cea a BNM. În mod similar, mandatul BNM rămâne incomplet la capitolul stabilității financiare, deoarece se focusează preponderant pe soluționarea crizelor financiare și mai puțin pe prevenirea acestora”, scrie Lupușor pe Expert-Grup.org.
Adrian Lupușor amintește că există o înțelegere asupra necesității reformării CNSF, dar până acum reforma acestuia a derulat foarte lent. Chiar dacă despre necesitatea reformării CNSF au vorbit experții de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în Programul de evaluare a stabilității sectorului financiar din anul 2014, experții economici și Prim-Ministrul Pavel Filip în anul 2016.