Fără investiții mari, aproape fără subvenții și cu material săditor importat, producătorii de cireșe din Republica Moldova reușesc să adune circa 7.000 de tone de cireșe anual, însă întâmpină dificultăți la comercializarea acestora și nu au suficientă forță de muncă.
Piața de desfacere tradițională pentru producătorii de cireșe rămâne Rusia și Belarus, deoarece pentru piața din Europa aceștia nu sunt pregătiți. „Piața UE nu e accesibilă, deoarece cere producție de calitate înaltă. Producătorii nu cunosc tehnologii performante pentru a concura în Europa. În prezent, toată marfa o exportă în Rusia. Deoarece avem cantități mari, pe piața Moldovei rămân doar 500 de kilograme de cireșe”, spune Victor Revenco, pomicultor din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă. Agricultorul deține o plantație de cireșe pe o suprafață de 16 hectare. Bărbatul susține că statul trebuie să ofere mai multe subvenții, pentru a dezvolta agricultura performantă.
Operațiunile post-recoltare, drumul cireșelor în Europa
În Republica Moldova nu se găsesc puieți de calibru, iar agricultorii sunt nevoiți să-i importe din Italia. Bunăoară, Igor Ivanov din satul Mănăilești, raionul Orhei, și-a adus soiuri de cireșe italiene, deoarece sunt mai ieftine cu 30% față de cele germane. „La cultura cireșelor, italienii sunt în față pe piața europeană, dar nu-i întrec pe germani. Am ales Italia pentru că prețul e mai mic la materialul săditor. Inițial am plantat trei hectare, iar în prezent am ajuns la 17 hectare de cireșe. Mai mult export în Rusia. Cu piața locală nu am lucrat, deoarece oferă un preț mic față de exterior. Consumatorul intern nu e gata să dea un preț mai bun”, menționează Ivanov. Agricultorul a investit circa 30.000 euro pentru un hectar de cireșe.
Pentru a-și dezvolta afacerea cu cireșe, antreprenorul a luat două credite bancare, a beneficiat de programul PNAET și a fost la muncă în Marea Britanie. „Am luat două credite. Sunt scumpe, dar te ordonează să-ți calculezi fiecare pas. Am lucrat în Marea Britanie. Banii câștigați acolo i-am investit în Moldova. Am primit bani prin programul PNAET. Un tânăr nu are bază fără accesul la programe și credite. Sunt a doua generație de agricultori în familie. Am absolvit facultatea de agricultură, iar acum termin doctoratul”, povestește tânărul agricultor.
Acesta a ținut să-mi vorbească despre lipsa forței de muncă care se simte tot mai des în țara noastră. „Toți pleacă. Toți caută lucru convenabil. Cultura cireșelor e sezonieră și nu poți angaja oameni pe mult timp. E nevoie de forță de muncă”. Bărbatul nu a fost ocolit nici de problema embargoului cu Rusia. „În perioada embargoului am exportat în România, Belarus și Kazahstan. Pentru a exporta în Europa avem nevoie de producție constantă și ambalată. Fără finanțare nu putem dezvolta serviciile post-recoltare, cum ar fi casele de ambalare”, precizează Igor Ivanov.
Se caută lucrători în agricultură
Aceste probleme, dar și altele, au fost discutate în cadrul conferinței producătorilor de cireșe din Republica Moldova, desfășurată la Chișinău. La eveniment au participat exportatori de cireșe din toate regiunile țării. În cadrul reuniunii l-am întâlnit pe Vladimir Malachi din satul Voluntari, raionul Ștefan Vodă. Agricultorul are trei hectare de cireșe, iar anul acesta va culege prima roadă. „Consider că voi recolta 30 de tone. Voi exporta în Rusia, deoarece e o piață sigură și nu este capricioasă. Europa este capricioasă și trebuie producție mai calitativă. Statul nu ne dă ajutor pentru a ajunge la nivelul cerut de UE. Cea mai mare problemă este forța de muncă. Nu ajung oameni pentru recoltare. În total dețin 3.300 de hectare de diferite culturi agricole. Am 340 de angajați. Salariu mediu este de 4.000-5.000 lei. Am nevoie de încă 100 de oameni. Nu avem populație. Statul trebuie să facă ceva ca să întoarcă cetățenii acasă”, consideră Vladimir Malachi.
Ce fel de cireșe vrea cumpărătorul
Republica Moldova nu importă cireșe, deoarece agricultorii au destule atât pentru ppiața autohtonă, cât și pentru export. „Prețul cireșelor variază de la 1 dolar până la 2,5 dolari, în funcție de calitate, soi și perioadă. Ar fi bine ca agricultorii noștri să preia practicile europene, anume să crească cireșe de calibru mare, de un roșu pronunțat spre negru, pentru că acestea sunt cerințele consumatorului. În prezent, se exportă în Rusia și Belarus. Mai puțin în Kazahstan, deoarece au restricții la tranzitarea Rusiei. Pe piața UE au fost încercări timide, dar pe viitor se vor face mai multe”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației „Moldova-Fruct”.
Pentru a fi competitivi pe piața externă, inclusiv Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu, producătorii de cireșe trebuie să opteze pentru soiurile de la timpurii până la târzii. Cireşele trebuie să fie măşcate, aromate, ferme, gustoase, rezistente la transportare și crăpare după ploaie.
Printre problemele enunțate ar mai fi reducerea taxelor vamale, majorarea subvențiilor și instalarea sistemelor de irigare în livezi. Agriculturii nu au acces la surse de apă pentru irigare. Pomicultorii au ales să investească în producerea cireșelor, deoarece acestea nu necesită condiții speciale de creștere, e nevoie de muncă puțină, dar oferă o recoltă bogată. Un kilogram de cireșe pe piața din Rusia se vinde cu 3 dolari americani.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct” în parteneriat cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova și Federația Națională a Agricultorilor din Moldova „AGROinform”.