În anul 2016 a explodat numărul de sesizări de excepții de neconstituționalitate. Judecătorii Curții Constituționale au fost puși în situația de a stinge conflictele apărute între legile în vigoare și legea supremă. Raportul Curții Constituționale pentru 2016 demonstrează că excepțiile de neconstituționalitate au dat cel mai mult de furcă instituției. Cel mai frecvent excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate de instanțele de judecată, peste 100 de sesizări depuse.
Prezumția de constituționalitate
Atunci când este votată o lege sau adoptată o hotărâre aceasta „se bucură de prezumția constituționalității”. Ideea centrală a prezumției este că președintele, guvernul sau deputații scriu legile cunoscând și respectând Constituția. Numărul mare de excepții de neconstituționalitate demonstrează că în realitate aceștia uită de legea supremă. Creșterea articolelor contestate se explica și prin extinderea dreptului de sesizare. Din februarie 2016 pe lângă Curtea Supremă de Justiție, acest drept a fost oferit și curților de apel sau judecătoriilor. Constituția nu stabilește expres dreptul cetățenilor de a se adresa Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate este o cale indirectă de acces a persoanelor fizice către Curte.
Izvor ce trebuie studiat atent de legiuitor
Avocatul și lectorul universitar Oleg Efrim afirmă că numărul mare de excepții de neconstituționalitate se explică prin faptul că Curtea Constituțională a revăzut practică prin care instituția poate fi sesizată. „A fost o hotărâre a Curții prin care s-a explicat că instanțele de judecată sunt obligate să permită excepțiile ridicate de participanții la proces”. Întrebat dacă numărul mare de sesizări are legătură și cu legile sau hotărârile scrise neprofesionist, Efrim admite această versiune și argumentează că hotărârile Curții trebuie studiate atent.
„Hotărârile Curții, plac sau nu plac, sunt izvor care trebuie studiat atent de legiuitor atunci când elaborează acte normative sau legislative” afirmă Oleg Efrim.
Avocatul susține că prin Hotărârea Curții din februarie a fost deschisă calea justițiabililor la Curte. „Este o practică absolut normală și Curtea Constituțională merită salutată pentru asta. În prezent mai multe acte pot fi supuse controlului constituțional, ceea ce sporește calitatea legilor și indeplinirea funcțiilor acestei legi”.
Vitali Catană, expert în drept constituțional, spune că nu este o problemă faptul că sunt multe sesizări la Curtea Constituțională.
„Este perioada de început în care frecvența cererilor este mai mare. Aceste sesizări sunt frecvente și în democrații cu tradiție constituțională, nu doar în Republica Moldova. Până în prezent instituțiile care aveau acces la procedura de contencios erau limitate. Parlamentarii dacă nu aveau interes să sesizeze Curtea, altcineva n-o putea face. Astfel se întâmpla că norme care erau evident neconstituționale nu erau judecate de Curte.”
Expertul constituțional amintește că a adus cu mai mulți ani în urmă argumente referitor la neconstituționalitatea articolului 78 ce ținea de alegerea președintelui de către Parlament, dar deputații nu s-au autosesizat.
Articolele neconstituționale nu sunt o problemă
Catană spune că orice lege este o voință a Parlamentului, iar Parlamentul votează în funcție de anumite opțiuni politice pe care le consideră corecte. Acesta spune că rolul Curții Constituționale este tocmai pentru a rezolva chestiuni legate de neconstituționalitate. „Chiar dacă se votează legi care mai târziu se demonstrează neconstituționale este important că există mecanisme pentru a tria aceste legi pentru ca ele să nu-și facă efectul.” concluzionează expertul în drept constituțional.
Potrivit raportului Curții Constituționale pentru anul 2016, din cele 176 de sesizări 116 au fost sesizări pentru controlul constituţionalităţii unor acte normative. Pentru comparație în ultimii 10 ani, anual erau depuse între 1 și 6 excepții pe an.