Studiu despre influența și averile oligarhilor: diferențele dintre Moldova, Georgia și Ucraina

Vlad Filat, Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon sau Renato Usatîi sunt numele care apar într-un studiu realizat de experții de la noi și cei internaționali despre oligarhie, influența celor care reprezintă acest sistem și consecințele acestui fenomen asupra calității democrații din Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Potrivit analiștilor,  Republica Moldova a devenit un stat capturat din cauza acestui sistem.

Experții Denis Cenușă, Kornely Kakachia și Wojciec Kononczuk au publicat recent un studiu care analizează oligarhia din Moldova, Georgia și Ucraina. Autorii analizei definesc această noțiune ca reprezentând un sistem de guvernare prin care grupuri mici sau informale utilizează resurse economice și financiare pot conduce un stat sau să aibă o influență dominantă asupra guvernării din țara respectivă. Potrivit experților, această influență se manifestă prin controlul instituțiilor de stat, limitarea pluralismului politic, corupție, monopolizare și blocarea reformelor. Prin urmare, cea mai mare provocare ar fi ca acești oligarhi să fie transformați în reprezentanții ai businessului legal și normal. Deși autorii studiului recunosc că este dificil de studiat oligarhia, deoarece este o instituție informală și influența celor care reprezintă acest fenomen are loc prin acțiuni politice, economice, precum și prin operațiuni financiare ascunse, totuși acest sistem deține pârghii în modelarea politicilor privind mecanismele de activare în Ucraina, Moldova și Georgia, ceea ce reprezintă un obstacol important în calea reformelor structurale.

Nu este ușor să depistezi influența oligarhiei

Referitor la oligarhia din Republica Moldova, analiștii menționează despre faptul că economia este monopolizată de oligarhi prin combinarea politicului cu businessul, însă nu este ușor să-ți dai seama despre cum fac aceștia afaceri în acest mod, deoarece sunt implicate companii intermediare și cele din off-shore. Potrivit studiului, datele publicate în 2010 arată că averea lui Vlad Plahotniuc avea o valoare de 2 milioane de dolari, iar cea a lui Vlad era estimată la 1,2 milioane de dolari, aceste sume reprezentând în total jumătate din PIB-ul Republicii Moldova. „Ei și-au mărit puterea lor politică și economică prin înlocuirea monopolului instalat de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova în urma tulburărilor politice din aprilie 2009. În afară de tandemul Plahotniuc-Filat, alți 17 oligarhi mai mici au încercat să obțină sau să-și crească influența în perioada 2009-2014, dar intențiile lor au eșuat”, au precizat autorii studiului.

Oligarhii din Republica Moldova

În acest context, experții vorbesc despre Ilan Șor care a fost implicat în fraudele din sistemul bancar din 2014, menționând că există anumite lucruri care arată că acesta l-ar fi acuzat pe Filat în această schemă prin autodenunț sub presiunea lui Plahotniuc. Un alt oligarh ar fi Veaceslav Platon care s-a îmbogățit, începând cu 1990, din operațiuni bancare ilegale, find acuzat de preluare ilicită a băncilor, spălarea banilor cu implicarea Rusiei și alte atacuri criminale. Astfel, pentru a nu fi arestat, Platon și-a mutat afacerile în Ucraina unde a avut legături cu cei din anturajul fostului lider de la Kiev, Viktor Ianukovici, înainte de a se implica în politica din Republica Moldova în perioada 2009-2010. De asemenea, Renato Usatîi a devenit cunoscut după ce și clădit averea în Rusia unde a stabilit relații apropiate cu oligarhii ruși care controlau sectorul căilor ferate, cu diferiți criminali și cu serviciile secrete. „Atât Șor, cât și Usatîi planificau să ajungă să aibă o importanță majoră în mediul politic din Republica Moldova prin crearea unor noi partide sau prin dezvoltarea celor pe care le conduceau, obținând victorie în cadrul alegerilor locale din 2015 și devenind primari în Orhei și, respectiv, Bălți. Potrivit celor mai recente sondaje, Usatîi își menține încă popularitatea politică chiar dacă își conduce partidul de la Moscova din cauza că se teme să nu fie arestat”, au relatat autorii analizei, calificând decizia oamenilor legii de a-l acuza pe Usatîi ca fiind una controversată.

Afacerile lui Vlad Plahotniuc

În același timp, studiul relevă faptul că cele mai multe informații despre Plahotniuc și despre alte acțiuni oligarhice au fost scoase la lumina zilei după ce a avut loc înrăutățirea relațiilor sale cu Vlad Filat, subliniind faptul că acesta își promova interesele prin firme intermediare în domeniul imobiliar, media și industria metalelor. De asemenea, experții s-au mai referit și la televiziunile acestuia, care controlează 60%-70% din piața media, prezintă o imagine favorabilă a lui Vlad Plahotniuc și își asigură veniturile din publicitatea oferită prin intermediul unei agenții care aparține, de asemenea, politicianului numit oligarh. Potrivit analizei, Plahotniuc nu a renunțat la controlul asupra pieței media chiar și după modificarea Codului Audiovizualului, transmițând două televiziuni consilierului său. Analiștii mai spun că Vlad Plahotniuc ar fi avut legături și cu schema prin care Republica Moldova primea energie electrică din Transnistria prin intermediul Energokapital și cu furtul din sectorul bancar. Astfel, deși raportul KROLL indică spre Ilan Șor și băncile din Rusia, Veaceslav Platon a declarat că Plahotniuc este implicat în aceste fraude prin faptul că ar controla Banca Națională a Moldovei.

Diferențele oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia

Autorii studiului constată că natura influenței oligarhilor este diferită în Ucraina, Moldova și Georgia. În Ucraina se poate observa că există un echilibru al acestei influențe împărțită între diferite grupuri oligarhice și puterea statului. Totuși, aceste grupuri au destule resurse pentru a pune presiune pe cei care iau decizii. „Cazul Republicii Moldova reprezintă unul clasic privind formarea unui „stat capturat”, unde fuziunea dintre economic și politic are consecințe vaste asupra calității democrației”, susțin experții.

Referitor la Georgia, analiștii afirmă că ar fi exagerat de spus că este un stat capturat, dar actuala conducere ar putea duce acest stat în această direcție.