Codrii lui Ștefan cel Mare: dublarea pădurilor sau înșelătorie?

Statisticile atestă o creștere fabuloasă a suprafețelor împădurite din Republica Moldova, însă dezvăluirile recente semnalează faptul că unele din noile păduri nu există în realitate.

În baza informațiilor din anuarele statistice oficiale editate de România, Uniunea Sovietică și Republica Moldova a rezultat graficul de mai jos care indică începerea unei creșteri a împăduririlor între Prut și Nistru în perioada interbelică, urmată de o altă creștere constantă în perioada sovietică. În anii imediat de după dizolvarea URSS se constată o scădere abruptă a suprafețelor împădurite urmată de o creștere a acestor suprafețe cu mai bine de 100.000 de hectare în mai puțin de deceniu. Practic între anii 2002 – 2010 în Republica Moldova s-au plantat mai multe păduri decât în întreaga perioadă sovietică – în vreme ce ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, afirmă că foarte multe dintre aceste împăduriri ar fi de fapt false.

Evoluția pădurilor basarabene

În anul 1927 suprafața fondului forestier era de 234.204 hectare. În perioada interbelică (1918-1939), mai exact în anii 1932-1933, gradul de împădurire a Basarabiei era de aproximativ 10,6%, iar suprafața fondului forestier constituia 211.764 hectare. Conform anuarului statistic al României, în perioada anilor 1934-1936 numărul de păduri de pe teritoriul actual al țării noastre a crescut cu 51 de suprafețe forestiere, respectiv de la 2.306 de păduri am ajuns la 2.357.

În anul 1966 suprafața pădurilor dintre Prut și Nistru a crescut la 247.600 hectare, iar în anul 1973 a ajuns la 271.200 de hectare. În anul 1978 pădurile au ocupat 278.400 hectare, iar în timp de 5 ani, suprafața pădurilor a crescut cu încă 22.800 hectare, astfel că în anul 1983 aveam 301.200 hectare împădurite. Potrivit Biroului Național de Statistică de la Moscova, în anul 1990, suprafața împădurită a Republicii Moldova era de 346.600 hectare.

Ultimii la capitolul împăduriri

În perioada anilor 1991-1994 statisticile prezintă o micșorare treptată a suprafeței împădurite cu 21.600 de hectare față de anul 1990 și cu 14.900 hectare față de aceeași perioadă. La sfârșitul anilor ’90, circa 9,4% din suprafața Moldovei era acoperită de păduri. Începând cu anul 1995, timp de aproximativ 10 ani s-au plantat 12.600 hectare de pădure. Iar din anul 2001 suprafața pădurilor crește până la 354.600 hectare. În ultimii 10 ani, suprafața fondului forestier s-a majorat până la 464.500 de hectare. Suprafețele împădurite reprezintă 13,2% din suprafața totală a țării noastre, mult sub media europeană de 30%.

Pădurile care nu există

Ministerul Mediului cheltuie milioane de lei pentru așa numita plantare a puieților pe pământurile destinate fondului forestier, dar în realitate nu se sădește nici un copac pe terenurile degradate din cauza tăierilor abuzive de pădure. Mai mult decât atât, Valeriu Munteanu susține că documentele arată că se plantează copaci, dar în realitate aceștia lipsesc cu desăvârșire.

„Noi am demonstrat că, în ultimii ani, au existat sădiri butaforice, cu caracter imitativ, pe mii de hectare. Bunăoară, la Hâncești, unde am fost să văd, s-au făcut tăieri rase. Cei de la Ocolul Silvic au raportat că au tăiat totul, iar în toamnă au sădit altă pădure, subliniind că gradul de prindere ar fi de 72%… Am fost personal în teren. Nu s-a sădit o ghindă sau un puiet”, a declarat Valeriu Munteanu pentru Ziarul de Gardă. 

Timp de 12 ani, din bugetul de stat au fost cheltuiți aproximativ 7,4 milioane lei pentru a împăduri 900 hectare de terenuri degradate din gestiunea raioanelor Soroca și Nisporeni. În realitate, pe suprafețele de pământ nu există nici un copac de foioase, deoarece autoritățile locale nu au asigurat paza pădurii, au permis animalelor să pască pe dealurile cu plantații, nu au îngrijit copacii, iar 19 hectare de teren din satul Zastânca, raionul Soroca, s-au transformat în gunoiște, scrie Ziarul Național. 

La rândul lor, ecologiștii trag semnalul de alarmă și menționează că, de fapt, suprafața pădurilor reale este de 8-9%, deoarece în mijlocul pădurilor sunt terenuri goale rămase după tăierea nemiloasă a copacilor. În anul 1812, circa 30% din teritoriul Basarabiei era acoperit de păduri, iar pe timpul imperiului rus s-au redus, astfel suprafața împădurită a ajuns până la 6-7% în anul 1918, menționează Alecu Reniță. Extinderea pădurilor și regulamentul Voronin-Tarlev sunt problemele de bază din domeniul fondului forestier, susține președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță. Ecologiștii își propun pe viitor extinderea pădurilor de până la cel puțin 20%.

Reîmpădurirea Moldovei

În anul 2016, autoritățile silvice au aprobat tăierea copacilor de pe 4.621 de hectare de pădure, iar pe alte 17.847 de hectare sunt planificate lucrări de rărire a copacilor, iar în urma acestor lucrări vor fi recoltate 535.000 de metri cubi de masă lemnoasă, informează Ziarul Național. 

Ministrul Mediului din Republica Moldova, Valeriu Munteanu, susține că pădurile noastre sunt supraexploatate, iar pentru a îmbunătăți situația, oficialul a propus interzicerea exportului de lemn timp de 10 ani. Astfel, după o perioadă de tergiversare, hotărârea de Guvern prin care se interzice exportul de lemn a fost aprobată.

Altă problemă a pădurilor din Moldova este arenda terenurilor forestiere susținută de liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, și ex-premierul Vasile Tarlev în anul 2008 când au adoptat o hotărâre de Guvern cu privire la „arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere”, în urma căreia mulți oameni au îngrădit suprafețe mari de păduri și au construit case, încălcând legislația. „Când s-a permis arenda, s-a adus un prejudiciu fără precedent, care nu poate fi măsurat în bani. Noi încercăm să facem modificări, dar reușim cu greu. Simțim presiuni, pentru că au fost înregistrate 900 de contracte de arendă de la 1 hectar până la câteva sute de hectare. Printr-o hotărâre care a ajuns la Guvern și pe care urmează s-o aprobăm, interzicem total arenda și reglementăm relațiile cu cei 600 de arendați care au mai rămas”, argumentează Munteanu.