Banca Națională a Molovei (BNM) a oferit astăzi acces curioșilor la „muzeul” instituției, organizând evenimentul Ziua Ușilor Deschise, cu ocazia împlinirii la data de 4 iunie a 25 de ani de la fondare. Grupul format din câteva zeci de persoane a avut ocazia să se informeze de la angajații BNM despre subiecte ce țin de politica monetară sau despre operațiunile bancare.
La intrarea în sala de expoziție, vizitatorii au fost întâmpinați de un leu din bronz dăruit de primul guvernator al BNM, Leonid Talmaci, care a fost și cel mai longeviv șef al BNM. Sub leul din bronz sunt afișate pozele cu Talmaci și cu foștii membri ai Consiliului de Administrație, pe diferite rafturi sunt plasate trofeele obținute și cărțile donate la diferite evenimente la care au participat reprezentanții BNM.
Monedele comemorative ale BNM
Totuși, atracția „muzeului” o constituie monedele comemorative emise de BNM; dar și de autorități bancare centrale din alte state. Prima monedă comemorativă a fost emisă în 1996 pentru a marca independența Republicii Moldova, iar prima serie a fost dedicată mănăstirilor din Republica Moldova, fiind lansată în 2000 și conținea 20 de monede din argint. Fiecare monedă este păstrată în capsule de plastic pentru a nu fi deteriorată de contactul cu oxigenul, iar cutiile sunt confecționate din plastic sau piele. Prima monedă a fost fabricată în Marea Britanie, au urmat monetăriile din Cehia sau Slovacia, însă cele mai multe monede comemorative au fost produse de Regia Autonomă Monetăria Statului de peste Prut. Reprezentanții susțin că România a fost aleasă în cele mai multe cazuri datorită faptului că a venit cu cele mai bune oferte de prețuri. Astfel, designul sau modul cum vor arăta monezile este desenat în creion de diferiți pictori cu care BNM încheie contracte, apoi monetăria de peste Prut realizează mostre din gips, care sunt ulterior verificate și analizate pentru a nu fi diferite de modelul inițial.
Partenerii de peste Prut
Pe lângă monedele din diferite serii naționale, stau cuminți pe rafturi Carol I sau regina Elizabeta, reprezentând monede mari din argint dăruite de autoritățile din România. De fapt, cele mai multe obiecte din cadrul „muzeului” sunt oferite de partenerii și colegii de peste Prut ai BNM. De asemenea, vizitatorii au putut admira un lingou de zece grame, monede dreptunghiulare care arată lăcașurile sfinte din Armenia, o bancnotă poleită cu aur din Azerbaidjan sau simbolul Băncii Centrale al Rusiei.
Reprezentanții BNM spun că monedele din seriile naționale sunt comercializate prin intermediul băncilor, însă nu sunt la mare căutare, deși nu au putut spune care este numărul acestora vândute anual. De asemenea, monezile au certificate de autenticitate cu toate datele despre acest obiect și este indicată și valoarea nominală, fiind suma care valorează moneda dacă cineva încearcă să cumpere anumite produse cu ea. „Totuși, prețul monedei este mai mare și nu cred că dacă cineva o cumpără cu 400 de lei, va intra în magazin să o dea pe anumite produse care costă 100 de lei. Nu am auzit de așa ceva, poate peste hotare”, menționează ghidul. Prețul fiecărei monede este stabilit la data de 1 a fiecărei luni, în funcție de prețul materialului prețios înregistrat la Bursa din Londra. Majoritatea monezilor din muzeu sunt din argint, doar câteva monezi din seriile naționale sunt din aur.
