Jumătate din judecătorii din Republica Moldova nu sunt numiți în funcție după competențele pe care le au, ci după alte criterii știute doar de Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova relevă că cei care obțin cele mai mari punctaje sunt ignorați de CSM în favoarea altor candidați cu punctaje mai mici.
Timp de 4 ani, 56% din candidații la funcția de judecător, propuși de CSM pentru numirea în judecătorii, 45% din cei propuși pentru promovarea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% din cei propuși pentru promovarea la curțile de apel au fost magistrați cu punctaje mai mici decât contracandidații lor. Alt lucru curios remarcat de autorii studiului este numărul mare de numire în funcție în urma concursurilor la care a participat doar un singur doritor.
Legile în Moldova, votate simplu, dar implementate greu
Karen R. Hilliard, directoarea USAID Moldova, organizația care a finanțat desfășurarea studiului, a spus că în Moldova este simplu ca o lege sau alta să fie votată, dar este greu să se vadă implementarea legii și respectarea prevederilor ei. Aceasta a remarcat că sistemul integrat de gestionare a dosarelor a fost un pas care a consolidat încrederea în justiție, dar mai sunt multe aspecte care trebuie implementate. Hilliard s-a arătat nedumerită de faptul că judecători cu punctaje mici sunt promovați în defavoarea celor cu punctaje mari la testele de promovare.
„Concursurile în care participă doar un singur candidat nu creează impresia unei competiții corecte și evidente și ridică îngrijorări. Poate există explicații, dar acestea trebuie spuse publicului și ar fi bine ca toți cei implicați în proces să se concentreze pe soluții”, a subliniat Karen R. Hilliard.
Nadeja Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat că există multe hotărâri ale CSM care nu motivează deciziile adoptate. Experta consideră că lipsa motivării deciziilor și opacitatea multor procese de la CSM aruncă suspiciuni asupra modalităților de selectare și promovare practicate în justiția moldovenească.
„Ce alte criterii decât cele din legislație sunt luate în considerare de Consiliul Superior al Magistraturii?”, s-a întrebat Nadejda Hriptievschi.
În Republica Moldova puterea judecătorească nu e a treia putere în stat
Dumitru Visterniceanu, fost președinte al CSM și actual membru al instituției, s-a arătat deranjat de criticile aduse judecătorilor. Visterniceanu a declarat că legile votate de parlamentari nu sunt chiar atât de bune, iar cei care trebuie să le implementeze „au foarte multe rezerve la calitate acestor legi”. Acesta a apărat breasla judecătorilor și s-a plâns că aceștia nu sunt consultați atunci când se votează legi care îi privește. „Se dă o ștampilă că sistemul judecătoresc se opune reformelor și cu aceasta se termină. Eu de 8 ani de zile spun că în Republica Moldova nu există puterea judecătorească ca a treia putere în stat”, a comentat Visterniceanu.
Pe 27 decembrie 2016 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea privind reorganizarea instanțelor judecătorești. Astfel, cele 42 de instanțe s-au comasat în 15 judecătorii, dar care vor avea sedii și în raioane. În total, în Republica Moldova sunt 450 de judecători. În 2016 Republica Moldova se afla pe locul 123 din 176 state privind percepția corupției, ceea ce înseamnă că cetățenii percep statul ca fiind tot mai corupt. Sistemul judecătoresc este perceput ca fiind cel mai corupt sistem din Republica Moldova. Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii alocă bani, prin diverse programe, pentru reformarea justiției și restabilirea încrederii în acest sistem.
Amintim că în toamna anului 2017 vor fi aleși membri noi în Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, instituția este condusă de Victor Micu, numit săptămâna trecută judecător la Curtea Supremă de Justiție.