Reprezentanții Statelor Unite ale Americii și ai Uniunii Europene urmăresc cu atenție reformele care se promovează în justiția din Moldova. Recent, Karen R. Hilliard, directorul USAID Moldova, și Marco Gemmer, adjunctul Secției Proiecte a Delegației UE în Republica Moldova, au nuanțat așteptările față de autoritățile de la Chișinău pentru domeniul justiției. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a fost atenționat că toate selecțiile și promovările judecătorilor trebuie făcute transparent, iar rolul instituțiilor de stat este să prezinte informațiile cât mai accesibil pentru toți cetățenii. Vom prezenta în continuare discursurile celor doi oficiali rostite în cadrul prezentării documentului de politici publice „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Karen R. Hilliard: „Diavolul stă ascuns în detalii”
„(…) Cred că suntem de acord cu toții că o justiție independentă și transparentă este fundamentală pentru funcționarea unei democrații liberale orientată spre Occident.
Vreau să felicit Guvernul pentru pregătirea unui cadru legislativ și instituțional detaliat care include criterii clare pentru selectarea și promovarea judecătorilor. Amintesc aici despre Colegiul de selecție ca organ independent în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, responsabil de acest proces.
Totuși, cum spunem în Statele Unite, diavolul stă ascuns în detalii. Apreciem apariția acestui sistem, dar mai importantă este implementarea lui cu bună credință. Evident, implementarea este mai grea. Este relativ ușor să elaborezi și să votezi legislația și este mult mai greu să ne asigurăm că este implementată adecvat. Implementarea este esențială pentru reformarea sectorului justiției din Moldova.
Vrem să subliniem rolul important și constructiv pe care îl are societatea civilă în monitorizarea justitiției. Ne așteptăm ca aceasta să fie implicată nu doar în oferirea de expertiză pentru crearea cadrului juridic, dar și să aibă rolul de „câine de pază” în urmărirea modului în care se implementează legislația.
Vreau să laud Consiliul Superior al Magistraturii pentru faptul că publică deciziile despre aprobarea judecătorilor, acesta este un prim pas important în asigurarea transparenței. Asemenea decizii ajută la creșterea încrederii în justiție. Barometrul de Opinie Publică din octombrie 2016 și apoi cel din aprilie 2017 ne arată o creștere semnificativă a încrederii în sectorul justiției de la 7,8% la 24%. E un început bun. Astfel de decizii, precum și implementarea managementului aleatoriu al dosarelor vor convinge oamenii că reforma justiției este posibilă și chiar se desfășoară.
În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii a respins recent un număr de recomandări făcute de Colegiul de selecție. De exemplu, pentru 83 din 150 de candidați, ceea ce înseamnă 55%, CSM a ignorat propunerile Colegiului de selecție și a numit judecători cu punctaje mai mici. Uneori poate astfel de decizii sunt potrivite, dar astfel de cazuri ar trebui să fie excepții. Excepții care trebuie explicate adecvat. Mai este foarte mult de lucru în acest sens. Alți 32 de candidați au fost selectați în concursuri cu un singur participant, adică fără niciun fel de contracandidați. Acest lucru ridică anumite îngrijorări, deoarece nu creează aparențele unei competiții corecte.
Poate există motive, poate pozițiile nu sunt interesante pentru mai mulți candidați, poate e prea mult de lucru, poate salariile nu sunt extraordinare. S-ar putea să existe factori care să explice situația.
Ceea ce vreau să vă transmit este să-i încurajăm pe toți cei implicați în acest proces să se orienteze spre soluții către aceste probleme și să-și ia angajamentul să lucreze împreună pentru a asigura că se implementează în totalitate acest sistem foarte bun care a fost votat”.
CITIȚI ȘI: În Republica Moldova legea o fac judecătorii cu note mici
Marco Gemmer: „Unde sunt cei care vor să atragă schimbările?”
„Uniunea Europeană este în continuare angajată în tot ceea ce înseamnă Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb. Noi încercăm să implementăm partea noastră de angajament și nu este o surpriză că așteptăm rezultate și de partea cealaltă. Știm că este foarte dificil și de asta suntem aici: ca să contribuim la implementarea angajamentelor ambelor părți.
Acesta nu e primul work-shop pe tema selectării și promovării judecătorilor și mă tem sau poate ne putem bucura că nu este nici ultimul. Este o cale lungă aleasă. Din punct de vedere operațional trebuie să vedem cum facem ca lucrurile să se întâmple.
Sunt bani puși pe masă, avem recomandări cum să se desfășoare lucrurile. Cred că astfel de întâlniri între agenții, instituții de stat, experți în legislație sunt utile ca să vedem ce recomandări pot fi implementate. Nu putem să prezentăm doar aspectele negative, trebuie să găsim și părțile bune și să identificăm cum se pot întâmpla schimbările. Mereu avem părți care trag și care împing schimbările. Unii împing pentru o schimbare în sistem, dar unde sunt cei care vor să atragă schimbările? Trebuie să-i vedem și pe cei care să ceară aceste schimbări. Am auzit câteva elemente care explică ce înseamnă un sistem transparent – selectarea și promovarea judecătorilor trebuie să fie transparentă și disponibilă pentru publicul larg.
Fiecare cetățean trebuie să poată avea acces la informații într-un format accesibil și ușor de înțeles. Aici este vorba despre modul în care sunt prezentate diferite componente ale legislației. Evident, pentru unii cetățeni nu este un subiect interesant sau este foarte greu de înțeles, dar aici apare rolul instituțiilor de a prezenta informațiile într-un mod accesibil. Organizațiile societății civile pot ajuta instituțiile pentru a furniza mai bine informația.
Recomandările nu vin pur și simplu din cer. Acestea au fost făcute de Consiliul Uniunii Europene în februarie 2016 și au vizat deja subiectele ce se discută azi. Recomandările s-au referit la acest sistem de numire a judecătorilor ca o prioritate de top și de asemenea s-a vorbit despre lupta cu corupția din sistemul justiției.
Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova sunt cei care au solicitat recomandările (…) Instituțiile au solicitat această evaluare și au fost formulate niște recomandări. Nimeni nu poate spune acum „vai, nouă nu ne plac recomandările”. Dacă ai cerut sfaturi, atunci trebuie să le implementezi. Iată de ce noi avem programe pentru a implementa acele recomandări. Nu înseamnă că toate recomandările trebuie implementate sută la sută, dar trebuie să găsim unde există divergențe și să lucrăm pe marginea lor, nu să ne blocăm unul pe altul. Noi desfășurăm aici proiecte pentru că avem angajamentul de a găsi soluții pentru modul în care putem implementa recomandările. Acest lucru necesită dialog.
Uniunea Europeană rămâne pe poziția de a implementa recomandările la care ne-am înțeles prin Acordul de Asociere și prin dialogul pe justiție și drepturile omului. Noi nu putem implementa recomandările fără suportul opiniei publice și a societății civile, precum și alți parteneri cum este USAID (…)”