Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în ședința din 21 iulie 2017, o declarație politică în care cere retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării. Documentul a fost votat de 61 de deputați din fracțiunile PD, PLDM, PL și din grupul parlamentar al PPEM, în ziua când se împlinesc 25 de ani de la încetarea ostilităţilor de pe Nistru. Socialiștii au considerat acest document drept „o provocare geopolitică” și au părăsit sala, deși anterior de mai multe ori au declarat că „Republica Moldova este țară neutră”, insistând să fie adoptat un document care să stipuleze acest lucru expres. Declarația adoptată astăzi de parlamentari nu este prima de acest fel.
„Considerăm că este o provocare geopolitică”, a comentat deputatul socialist Vlad Batrîncea atunci când majoritatea parlamentară a anunțat că propune spre adoptare o hotărâre de Parlament prin care să ceară retragerea trupelor și armamentului rus din stânga Nistrului. Fracțiunea PSRM a părăsit sala Parlamentului, iar textul declarației a fost prezentat de deputatul democrat Marian Lupu.
„Parlamentul consideră, invită, face apel…”
Astfel, cei 61 de deputați consideră că „menţinerea, pe teritoriul Republicii Moldova, a unui volum considerabil de muniţii, arme şi echipament militar reprezintă o ameninţare constantă în adresa securităţii şi stabilităţii regionale şi europene, în general”, invită mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean „să iniţieze discuţii politice privind transformarea mecanismului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional” și face apel către Federaţia Rusă „să reia şi să finalizeze procesul de retragere a trupelor sale, precum şi să-şi retragă muniţiile, armele şi echipamentul militar de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internaţional şi angajamentele sale internaţionale”. De asemenea, Parlamentul cere Guvernului şi Preşedinției să promoveze, prin orice mijloc pe care îl au la dispoziţie, adoptarea unei Rezoluţii de către Adunarea Generală a ONU privind retragerea trupelor militare ruse aflate ilegal pe teritoriul ţării.
„S-a dorit un document echilibrat”
După ce a citit declarația, Marian Lupu a ținut să le sugereze deputaților prezenți în sală „să nu se joace cu amendamentele”, iar colegul acestuia, Dumitru Diacov, l-a completat: „S-a dorit să votăm un document echilibrat, care să reconfirme statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Noi câteodată suntem meșteri mari la astfel de chestiuni”, referindu-se la amendamentul făcut de parlamentarul liberal Ion Apostol, care a cerut ca în declarație „Rusia să fie recunoscută ca stat agresor în acel război”, amendament ce nu a fost susținut de majoritatea parlamentară.
Dodon vede pericolul în Vest
La rândul său, într-o postare pe pagina sa de Facebook, șeful statului, Igor Dodon, a criticat decizia Parlamentului, subliniind că vede în aceasta o încercare de „înrăutățire a relației cu Federația Rusă și subminare a celor succese înregistrate în comun cu conducerea rusă”. „Această provocare se înscrie în șirul acțiunilor unilaterale din partea majorității parlamentare sub conducerea Partidului Democrat de a tensiona situația în regiune și, în primul rând, în relația cu Rusia în ajunul vizitei vicepremierului FR Dmitri Rogozin”, a scris Dodon. Președintele socialist a mai adăugat, arătându-se convins că „este clar că asemenea declarații nu pot fi elaborate și adoptate de însăși puterea politică fără o influență din exterior”. Totuși, Igor Dodon subliniază în reacția sa că „Moldova este un stat neutru”, dar că, în opinia lui, „o decizie despre aceasta trebuie să fie luată exclusiv în limitele unei abordări pașnice și constructive, fără provocări și în contextul reîntregirii celor două maluri ale Nistrului, fără declarații provocatoare de acest gen”.
Parlamentul, Constituția și neutralitatea
În articolul 11 din Constituția Republicii Moldova se menționează, încă de la adoptarea Legii Supreme, că „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă” și că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Cu toate acestea, pe parcursul anilor, subiectul neutralității a fost deseori dezbătut inclusiv în Parlament. Pe de o parte, se cerea retragerea trupelor ruse și a munițiilor rusești din stânga Nistrului în conformitate cu angajamentele luate de Moscova în anul 1992 la Summitul OSCE de la Istanbul, iar pe de altă parte existau discursuri care puneau la îndoială acest statut de neutralitate.
Martie 2008: Voronin vrea recunoașterea internațională a neutralității
În martie 2008, într-un interviu pentru Kommersant, liderul PCRM și fost șef de stat, Vladimir Voronin, a declarat că Republica Moldova pregăteşte proiectul unei declaraţii despre recunoaşterea internaţională a statutului de stat neutru. „Deşi în Constituţie se precizează că Republica Moldova este un stat neutru, declaraţia pe care o pregătim este necesară, pentru ca acest statut să fie recunoscut de toţi”, a declarat Voronin (Sursa). Voronin a afirmat că documentul trebuie să fie semnat de toate părţile participante la procesul de negocieri în formatul „5+2”, cu excepţia Tiraspolului.
Iulie 2008: Voronin nu mai vrea recunoașterea internațională a neutralității
Câteva luni mai târziu, în iulie 2008, la final de mandat președintele comunist Vladimir Voronin declara într-o conferință că Moldova nu va mai pune problema recunoaşterii neutralităţii sale de către comunitatea internaţională. Voronin menționa că acest lucru, în primul rând, nu are sens, iar în al doilea, totul depinde de Moldova cum va dori ea să fie. Acesta a mai spus că decizia a fost luată de către autorităţile moldovene în urma consultărilor cu partenerii săi din Occident şi CSI, precizând că subiectul ţine exclusiv de politica internă a Moldovei şi nu de cea a comunităţii internaţionale, iar dacă vreun stat va dori să recunoască neutralitatea, o poate face (Sursa).
În septembrie 2009, după ce puterea de la Chișinău a fost preluată de Alianța pentru Integrare Europeană, comuniștii au propus adoptarea a două declarații, dintre care una privind soluționarea conflictului transnistrean. Voronin sublinia atunci că PCRM insistă asupra păstrării statutului de neutralitate a ţării, ca o condiţie indiscutabilă pentru reintegrare, demilitarizarea totală precum şi consolidarea măsurilor de încredere cu Transnistria.
2011: PCRM nu vrea forțe străine în Moldova, cu excepția celor ruse
În aprilie 2011, deputații comuniști de atunci Vladimir Voronin, Vasilii Şova, Mark Tkaciuk, Grigore Petrenco și Sergiu Sîrbu au înregistrat un proiect de lege cu privire la statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova. În document se menționa că „în timp de pace, statutul de neutralitate permanentă obligă statul să promoveze o politică de neadmitere a implicării sale în război, de neparticipare la unuini militare, de neadmitere a amplasării pe teritoriul său a bazelor militare străine, de neîncheiere a tratatelor care ar favoriza pregătirea economică şi politică pentru declanşarea războiului”. În proiect comuniștii mai scriau că amplasarea forțelor militare străine este interzisă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și participarea țării la acțiuni militare. În același timp, în proiect nu se menționa nimic despre prezența trupelor ruse din stânga Nistrului și nici despre necesitatea evacuării lor de acolo.
Timp de aproape un an proiectul comuniștilor nu a fost examinat, iar după 4 ani, în februarie 2015, acesta a fost retras din Parlament. Tot la începutul anului 2015, același proiect a fost reînregistrat de fracțiunea PCRM, de data aceasta documentul fiind semnat de deputații Voronin, Ivanov, Vitiuc, Domenti, Vremea, Reşetnicov, Bodnarenco și Zagorodnîi. Pe site-ul parlamentului acesta se află încă la stadiul de examinare.
2015: Democrații analizează statutul de neutralitate, dar nu ajung la o concluzie
Peste câteva luni, pe 14 mai 2015, democrații Andrian Candu și Dumitru Diacov au înregistrat un nou document: un proiect de hotărâre privind crearea grupului de lucru pentru analizarea aspectelor juridico-constituționale ale statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova. Peste 5 zile, proiectul a fost adoptat, iar în acest grup de lucru au fost incluși deputații socialiști Vasile Bolea și Andrei Neguță, comuniștii Artur Reșetnicov și Vladimir Vitiuc, precum și democrații Sergiu Sîrbu și Dumitru Diacov. Aceștia urmau să examineze statutul de neutralitate permanentă al Republicii Moldova, consfințit în Constituția Republicii Moldova; să identifice mecanismele, inclusiv internaționale, de recunoaștere a statutului de neutralitate permanentă al Republicii Moldova; să modeleze un concept general de neutralitate fezabil, sustenabil și compatibil cu prevederile Constituției Republicii Moldova și cu arhitectura de securitate internațională; precum și să studieze conceptele internaționale referitoare la statutul de neutralitate permanentă, modelele de neutralitate consacrate europene și elementele ce ar putea fi preluate și adaptate la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Acest grup de lucru urma să prezinte rezultatele sale Parlamentului după 6 luni. După 6 luni însă, deputații a decis să modifice hotărârea sa anterioară: „Grupul de lucru va informa periodic Parlamentul despre rezultatul activităţii sale”.
2016: Comuniștii conving democrații că statalitatea moldovenească e în pericol
Tergiversarea examinării proiectului comuniștilor din 2011 și retragerea lui din Parlament în 2015 nu i-a descurajat pe comuniștii de la chișinău. Astfel că subiectul privind neutralitatea a continuat și în anul 2016. Pe data de 31 martie 2016 Parlamentul a aprobat Declarația cu privire la inviolabilitatea suveranității, independenței și neutralității permanente a Republicii Moldova, propusă de comuniștii Vladimir Voronin, Elena Bodnarenco, Oleg Reidman, Inna Şupac și Vasilii Panciuc. „Luând în considerare cazurile tot mai frecvente de declarații și acțiuni publice care contravin principiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și care se referă, în primul rând, la contestarea statalității moldovenești și a poporului moldovenesc sau la îndemnul de a desființa suveranitatea și independența țării prin alipirea la un alt stat (…)” – a fost principalul argument al PCRM când au propus textul declarației, susținut de 62 de deputați din fracțiunile PCRM, PSRM și PD. Declarația a fost aprobată în săptămâna în care s-au împlinit 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Vom sublinia că declarația aprobată pe 31 martie 2016 – prin care PD, PCRM și PSRM își arată îngrijorarea că Moldova poate fi alipită la un alt stat sau că statalitatea moldovenească e în pericol – este reconfirmată în preambulul declarației adoptată de Parlament în ședința de azi, 21 iulie 2017.
