Lutierii sunt o raritate în Republica Moldova, la fel ca și alte meserii pierdute în timp. Lutierul, adică meșterul care confecționează și repară instrumente cu coardă, îmbină abilitățile muzicale cu îndemânarea de a prelucra lemnul. Există în satul Gura Galbenei din raionul Cimișlia o familie de meșteri care confecționează cobze, domre și viori.
La o margine de sat, într-o casă în care miroase a lemn, l-am întâlnit pe lutierul Nicolae Dron. Un om pasionat de muzică, folclor și natură. Prin unghere stau bucăți de lemn adunate din Africa, India, Brazilia, Austria, Ucraina, Rusia și România, care așteaptă să fie transformate în instrumente muzicale cu coardă, iar pe un tavan atârnă câteva cobze, mandoline și domre care urmează să fie terminate sau reparate. Este atelierul de lucru al dinastiei Dron. „Din lemnul de paltin se fac creții care dau un sunet frumos. Lucrez cu lemn de abanos, sapeli, mahon, nuc englez și masaranduba. Tot ce este frumos și rar aducem acasă. Fiecare lemn își are rostul său”, spune Nicolae Dron.
Cum se naște o cobză
Măsoară fiecare curbă, bate ușor în fiecare bucată de lemn pentru a-i asculta sunetul care-l urmărește mereu. Meseria de lutier cere răbdare, suflet mare și dragoste. „Asta-i rozeta, căsuța și cordonul cobzei, parcă sunt primitive, dar sună frumos. Am învățat meseria de la cobzarii Nicușor Mardare și Ion Borș. A fost o minune că m-au primit în atelierele lor și am putut „fura” meseria. Ca să faci cobze bune trebuie să vezi cum s-a făcut lăuta și să iubești pământul românesc care a dat cobza. Adevărata cobză este românească, iar cea moldovenească are taste și este o abreviatură de la lăută”, își amintește Nicolae Dron despre cum a învățat tainele cobzei. Precizăm că lutierul Ion Borș mai activează în atelierul său din Chișinău, iar Nicușor Mardare a decedat.
Meșterul știe să cânte la cobză ca un adevărat rapsod al cântecului popular. După ce-mi cântă o melodie la cobză, îmi spune că „principalul este să poți scoate un sunet care să atingă inima omului. Când este muzica în suflet atunci vine și în cobză. Razele cobzei au un grai, ele spun ceva. Trebuie să simți de unde iese finețea. Sunt lucruri pe care nu le pot explica. Sunetul iese prin cutia de rezonanță. Gâtul, cordonul, cheițele și toba de armonie au rolul lor ”, menționează lutierul despre taina cobzei. Astăzi, lutierul Nicolae Dron confecționează o cobză în timp de două luni.
La 12 ani a meșterit prima vioară
Nea Nicolae Dron s-a făcut lutier dintr-o întâmplare, dar nu poate explica cum și-a descoperit pasiunea pentru cobză. Este căsătorit și are 11 copii, patru fete și șapte băieți. Trei dintre băieți au devenit lutieri profesioniști. „În copilărie cântam la mandolină, apoi am studiat vioara. Băiatul meu, Mihai Dron, a început să studieze vioara la muzicologul Ion Păcuraru. Tot pe atunci regretatul lutier Vladimir Dodon din raionul Călărași căuta un băiat căruia să-i transmită meseria, deoarece el avea numai fete. Mihai avea 12 ani și făcea obiecte din lemn, astfel împreună cu soția am decis să-l ducem la Călărași. La 12 ani a făcut prima vioară, la vârsta de 14 ani a făcut două viori, iar la 17 ani a obținut o bursă în Elveția unde a studiat meseria de lutier. Când am văzut istoria viorii m-am aprins și am început să mă dedic confecționării cobzei”, susține meșterul Nicolae Dron care a lucrat fotoreporter.
„Cobze și viori îmi sunteți surori…”
Din satul Gura Galbenei, feciorul Mihai Dron a plecat să studieze tainele viorii în Elveția, acolo unde învață cei mai talentați elevi din toată lumea. Timp de patru ani, Mihai Dron a acumulat cunoștințe temeinice în arta meșteșugului de la cei mai cunoscuți lutieri. Tînărul lutier a revenit în Republica Moldova pentru a dezvolta arta meșteșugului de instrumente muzicale în Europa de est. „Mihai a revenit acasă și a deschis un atelier de confecționare a viorilor. Uneori merge la Viena unde repară viorile lui Stradivarius. Feciorul activează de 10 ani și a făcut aproximativ 100 de viori. El simte bine lemnul – când pune mâna pe lemn, imediat vede ce trebuie să facă ca să iasă sunetul. Eu când intru la el în atelier sunt „rănit de frumusețe”, mărturisește cu bucurie tatăl tânărului lutier.
Ceilalți doi feciori ai lui Nicolae Dron confecționează domre – instrument muzical cu coardă, cu cutia de rezonanță circulară și cu gâtul lung, de origine rusească. Meșterul Nicolae Dron visează că într-o zi va deschide „Casa Cobzarului”, un muzeu al cobzei.
Cine mai face instrumente muzicale în Moldova?
În Republica Moldova mai avem încă patru meșteri care confecționează instrumente muzicale. Andrei Solomon din sarul Sărata Galbenă din raionul Hâncești face nai, fluier și caval, iar Andrei Sânchetru din satul Trebujeni, raionul Orhei, pe lângă caval, nai și fluier mai meșterește telincă. Vasile Jitaru din orașul Strășeni este specializat pe fluier și caval oltenesc, iar Vasile Balan de la Bălți este fluierar.