Noroc de Plahotniuc. Cronica luptei puterii pentru banii pariați la Chișinău

Fostul deputat democrat Vladimir Plahotniuc, actualul coordonator al coaliției parlamentare majoritare de la Chișinău, a anunțat că pornește lupta cu proprietarii sălilor de jocuri de noroc pentru a proteja copiii Moldovei. Aceasta este, de fapt, ultima inițiativă din punct de vedere cronologic ce își propune să reglementeze acest business. Fiind deseori și ținta unor cercuri criminale, despre activitatea cazinourilor se discută cel puțin de la începutul anilor ’90. În pofida scopurilor nobile enunțate de politicieni, oamenii de afaceri îi acuzau pe funcționari că ar dori să omoare „găina care aduce ouă de aur”. Dar povestea cazinourilor de la Chișinău este una lungă.

Avertismentul recent al lui Plahotniuc – închiderea sălilor de jocuri de noroc și majorarea taxelor pentru licența de activitate în Chișinău – s-a dorit a fi începutul necazurilor care se năpustesc asupra proprietarilor cazinourilor și sălilor de jocuri de noroc unde vizitatorii, încercându-și șansa, risipesc zilnic câte un milion de lei.

Tentativele de a face regulă în acest domeniu s-au ciocnit de fiecare dată însă de rezistența fermă din partea afaceriștilor.

Procuratura a oprit roata norocului din Chișinău

Procurorii și polițiștii din Chișinău au închis opt săli de jocuri de noroc, vineri, pe data de 8 iulie, pentru tăinuirea profitului real al întreprinderilor, potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale. În total au fost percheziționate zece întreprinderi, două dintre care au scăpat de mânia statului.

Reprezentanții organelor de drept au dispus sigilarea sălilor de jocuri de noroc ca, ulterior, să fie verificate de specialiști în metrologie şi Fisc. Ofițerii de urmărire penală au stabilit că la întreprinderile vizate au fost utilizate ilegal aparate de joc (fără licență), se modifica contorul aparatelor și nu se reflecta venitul real în documentele contabile.

Procurorii bănuiesc că acțiunile agenților economici au fost dirijate de unele și aceleași persoane, care au creat o schemă de sustragere a banilor prin diferite metode, declarând cheltuieli mai mari decât venituri.

Omul cu norocu-n spate

Înainte de acțiunile procurorilor, prim-vicepreședintele Partidului Democrat și coordonatorul Coaliției de guvernare, Vladimir Plahotniuc, a anunțat pe blogul său, sub pretextul necesității protejării copiilor de jocuri de noroc, despre intenția de a face regulă în acest domeniu.

„Sălile pentru jocuri de noroc au apărut ca ciupercile după ploaie în ultima perioadă, vedem cu toţii câte s-au deschis la parterul blocurilor şi în tot felul de alte locuri improprii pentru astfel de activităţi şi periculoase pentru adolescenţi. În plus, legea nu se respectă, iar aici vinovaţi sunt proprietarii, dar şi autorităţile care nu intervin pentru a verifica dacă în astfel de săli cu jocuri de noroc sunt admişi copiii, dacă se respectă limita de vârstă. Până vom avea sistemul de control reformat integral, noi trebuie să lucrăm şi la prevenirea unor astfel de fenomene foarte primejdioase pentru copii”, a scris Plahotniuc.

Acesta a menționat că a comandat și un studiu în legătură cu modul în care funcționează cazinourile, sălile pentru jocuri de noroc și impactul pe care-l au asupra copiilor.

Vladimir Plahotniuc (acesta mai este cunoscut și cu numele de Vladimir Ulinici) a spus că subiectul a fost discutat și în cadrul ședinței Consiliului Coaliției de guvernare de pe 28 iunie, unde s-a ajuns la comun acord să se elaboreze un proiect de lege pentru eradicarea fenomenului jocurilor de noroc, iar Guvernul să vină cu un plan de acțiuni în acest sens.  Acesta a propus ca prin lege să fie interzisă amplasarea acestor săli în zone unde au acces adolescenții.

Persoanele care nu au îndeplinit vârsta majoratului nu au dreptul să participe la jocurile de noroc cu excepţia loteriilor şi jocurilor de abilitate, potrivit legislație în vigoare. Administratorii sălilor jocurilor de noroc au dreptul să solicite identificarea persoanei prin prezentarea unui act de identitate pentru a se asigura de vârsta jucătorului. Autoritățile, la rândul lor, pot să suspende licența de activitate a proprietarilor în cazul admiterii participării la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani.

Consiliul Municipal Chișinău a majorat taxele pentru cazinouri

O altă noutate pentru vânzătorii de noroc a venit din partea autorităților municipiului Chișinău. Consiliul Municipal a votat, pe 6 iulie, majorarea aproape de două ori a taxelor anuale (cu 90 de mii de lei) pe care le plătesc proprietarii sălilor de jocuri de noroc în bugetul Capitalei. Anterior, taxa anuală pentru sălile de jocuri de noroc a fost de 100 de mii de lei, iar actualmente acest impozit a ajuns la 190 de mii de lei.

În Chișinău sunt amplasate patru cazinouri și 170 de săli cu aparate de jocuri de noroc. Astfel, bugetul Chișinăului se va îmbogăți cu mai mult de 15 milioane de lei din taxele pentru sălile de jocuri de noroc.

Decizia a fost precedată de un scandal care s-a iscat între consilieri municipali în privința sumei majorării taxelor. Pe 27 iunie, cu o zi înainte de postarea lui Plahotniuc, consilierii socialiști au cerut majorarea de zece ori a impozitului local pentru cazinourile din Chișinău – până aproape de un milion de lei. Aceștia au anunțat că-și doresc să protejeze copiii de acest viciu și au insistat ca taxele respective să fie direcționate școlilor și grădinițelor, inițiativă care s-a regăsit, după o zi, și în proiectul lui Plahotniuc.

Consilierul PSRM Ion Ceban a sugerat că Partidul Liberal protejează piața cazinourilor și se așteaptă că această decizie să fie atacată de primar în instanța de judecată.

Dorin Chirtoacă a dorit și el evacuarea cazinourilor din Chișinău

Nu doar socialiștii și democrații și-au manifestat dorința de a tempera poftele afaceriștilor de noroc din Chișinău. Primăria Chișinăului, începând cu anul 2010, nu mai autorizează deschiderea sălilor cu jocuri de noroc. Proprietarii acestor încăperi au încercat prin instanțe de judecată să-și revendice dreptul de a deschide puncte de acest gen.

Spre exemplu, Judecătoria din Călărași a obligat Primăria Chișinăului, în noiembrie 2012, să acorde autorizație unui agent economic pentru a deschide mai multe săli de jocuri de noroc.

Primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, a pledat în public întotdeauna pentru evacuarea acestora în afara orașului, doar că Primăria a fost atacată în instanță de fiecare dată de agenții economici.

După acest caz, colegul de partid al lui Chirtoacă, Valeriu Munteanu, a elaborat un proiect de lege prin care a propus permutarea localurilor unde se practică jocurile de noroc cât mai departe de centrele urbane aglomerate, pentru limitarea accesului persoanelor ocazionale.

Munteanu argumenta că jocurile de noroc reprezintă un centru de generare a infracţionalităţii, spălări de bani, iar cele mai afectate de acest fenomen sunt persoanele cu venituri reduse. „Seducţia «îmbogăţirii rapide» este o tentaţie prea mare pentru cei disperaţi pentru a-i putea rezista. De fapt, şansele de a câştiga sunt practic inexistente – în loc de câştig, jucătorii se aleg cu vieţi distruse, familii răvăşite şi averi pierdute. Singurii care câştigă sunt patronii jocurilor de noroc”, afirma Valeriu Munteanu, actual ministru al Mediului.

Pe atunci deputat, acesta a propus ca în termen de 2 ani Guvernul să elaboreze conceptul şi proiectele actelor normative privind scoaterea în afara localităţii a industriei jocurilor de noroc, în special în municipiul Chişinău.

Au trecut 6 ani de la inițiativa lui Munteanu, însă până azi Chișinăul este împânzit de luminile care „promit” moldovenilor „noroc”.

Un milion de lei pe zi pentru jocurile de noroc

Potrivit datelor Asociaţiei Patronatelor Business-ului distractiv, jucătorii cheltuiesc aproape un milion de lei zilnic la aparatele de noroc în Republica Moldova.

Reprezentanții oamenilor de afaceri din acest domeniu argumentează mereu sustenabilitatea acestei activități din punct de vedere economic. Aceștia spun că printre preocupările lor este să aducă mulți bani în bugetul țării, iar încercarea de a reglementa drastic acest business provoacă strămutarea activității în zone gri și evitarea plăților fiscale.

Astfel, în anul 2015, pentru licenţe proprietarii de cazinouri şi săli de jocuri de noroc au achitat peste 100 de milioane de lei (101.657.739), ceea ce înseamnă 83,51% din suma totală de 121.725.902 lei acumulată de Camera de Licențiere, în anul de referință, pentru toate tipurile de activitate, potrivit raportului instituției.

Jucătorii care sunt în vizorul CNA

Câteva elemente caracteristice tuturor cazinourilor sunt: lipsa ceasurilor în sălile de jocuri, camerele de luat vederi sunt instalate astfel ca înregistrarea video să fie efectuată pe parcursul întregului program de lucru în aşa mod încât să fie posibil de a urmări tot cursul jocului la fiecare masă de joc în parte. Plata pentru participarea la jocurile de noroc se efectuează întotdeauna în monedă naţională.

Toţi clienţii cazinourilor, în cazul în care cumpără sau schimbă jetoane în valoare de cel puţin 30.000 de lei, sunt identificaţi de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, care funcţionează ca organ de specialitate, cu statut de subdiviziune independentă în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

Totodată, organizatorilor jocurilor de noroc li se interzice să participe la jocurile desfășurate de ei personal. Interdicția se extinde inclusiv asupra acționarilor, conducătorilor și oamenilor responsabili de control asupra jocurilor de noroc ai organizației. Aceștia nici nu au dreptul să oferă credite jucătorilor ca ultimul să poată depună mizele.

De asemenea, persoanele care au antecedente penale nu au dreptul să fie acționari, membri de conducere sau administratori ai sălilor cu jocuri de noroc.

Cum cazinourile au prejudiciat statul cu 6 milioane de lei

Amintim că din cauza unei „erori” admise în amendamentele legislative, în iulie 2010, cazinourile din Capitală au beneficiat de achitarea unor taxe mici, care au prejudiciat statul cu aproape de 6 milioane de lei.

Astfel, taxa care inițial trebuia să fie de 360 de mii de lei pentru o masă în cazino a ajuns în documentul final cu cifra de 180 de mii de lei. Amendamentul a fost propus de deputatul liberal Veaceslav Untilă, însă nu a fost supus votului, dar a fost pus în aplicare la pachet cu alte propuneri.

Greșeala a fost depistată ulterior de Guvern, condus atunci de Vlad Filat, și contestată la Curtea de Apel. Astfel, legea a ajuns din nou în Parlament, fiind restabilită taxa de 360 de mii de lei per-masă.

Președintele Parlamentului de atunci, Mihai Ghimpu, care a promulgat legea fiind în exercițiul funcției, l-a acuzat de această greșeală pe președintele Comisiei parlamentare de Economie, Buget și Finanțe de la acea vreme, Veaceslav Ioniță, care ar fi schimbat cifrele până la momentul votării legii. Ioniță a respins acuzațiile, afirmând că Ghimpu s-ar fi răzbunat pe seama lui din cauza unor inițiative legislative.

Veaceslav Ioniță a venit cu un nou amendament prin care a propus recuperarea prejudiciului statului de 6 milioane lei din cauza „greșelii” respective. Ulterior, a fost inițiată o anchetă parlamentară în privința acestui caz și s-a cerut demisia deputatului Veaceslav Ioniță din funcția de președinte a comisiei parlamentare, însă solicitarea nu a fost îndeplinită.

Cazinourile la Chișinău au apărut cu 200 de ani în urmă

Primul local din această serie a apărut la Chişinău în anul 1820 şi se numea Casinoul Verde, potrivit istoricului Iurie Colesnic. În 1838, a fost deschis și un club englezesc, unde se adunau aristocrații orașului pentru a-și petrece timpul liber.

Ulterior, a fost deschis și un Club al Nobililor care ar fi permis accesul la club unui şir mai mare de doritor, unde îi atrageau pe vizitatori pentru jocul de cărți.

În timpul administrației românești, afacerile cu jocurile de noroc  nu doar s-au păstrat, dar și s-au dezvoltat. Jocurile de noroc au fost interzise pe tot teritoriul țării în perioada sovietică.

Primul cazino din Chișinăul postsovietic a fost deschis în clădirea Casei Sindicatelor în anul 1990. Dacă în timpurile moderne cazinourile erau frecventate de nobilime, în primii ani de independență a Republicii Moldova se spune că vizitatorii acestor localuri, în mare parte, au fost reprezentanții lumii interlope.

Termenul cazino provine de la cuvântul venețian casino care se referea inițial la locurile unde se distrau nobilii venețieni. Cuvântul a fost preluat de alte localuri și a devenit sinonim cu jocurile de noroc. Cuvântul „casino” înseamnă doar „casă mică”, iar în limba italiană modernă acest termen desemnează un bordel (numit şi „casa chiusa”, care s-ar traduce literar prin „casa închisă”), în timp ce locurile pentru jocurile de noroc se numesc casino.