Profesioniștii care prestează servicii pe cont propriu (munca temporară prin agenții etc.) ar putea să fie obligați să-și acrediteze activitatea prin obținerea unei licențe. Propunerea de a legaliza muncitorii neoficiali este discutată în contextul dezbaterilor publice pe marginea proiectului Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru perioada 2017-2021.
Creșterea nivelului de ocupare formală este obiectivul de bază al Strategiei, anunță autoritățile de la Chișinău.
Dădacele și electricienii vor fi obligați să obțină licență de activitate
Legislația muncii nu reflectă pe deplin formele non-standard de ocupare și apare necesitatea de a reglementa munca lucrătorilor pe cont propriu, se spune în proiectul pregătit de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Lucrătorii pe cont propriu reprezintă persoanele care activizează într-o unitate proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent.
În această categorie se regăsesc întreprinzătorii independenți (vânzătorii ambulanţi, taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), zilierii ocazionali, agricultorii individuali.
„Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali constituie marea majoritate în ocuparea informală, care la rândul ei atinge cam 30 % din ocuparea totală în agricultură, construcții, servicii. Aceștia sunt în mod deosebit afectați de condiții de muncă precare și cad în afara incidenței legislației muncii care nu reglementează pe deplin formele non-standard de muncă cu privire la lucrul sezonier, pe termen scurt, la domiciliu etc., perpetuându-se astfel relații de muncă informale”, au constatat autorii documentului, menționând că schimbarea legislației în acest domeniu este necesară inclusiv pentru a diminua fenomenul de muncă neoficială.
„În mod normal, ei trebuie să plătească impozite”
Specialiștii de la Ministrul Muncii au spus că doresc, astfel, să-i legalizeze pe lucrătorii care activează în afara legii și să reglementeze domeniul prestării serviciilor de către aceste persoane.
„De exemplu electricii. Cum lucrează azi electricii? Ei lucrează ilegal. Dar în mod normal activitatea lor trebuie să fie reglementată ca ei să arate oficial relațiile de muncă pentru a achita impozite. E o muncă non-standard, care nu este o muncă reglementată de un contract de muncă”, a explicat șefa Direcției politici ocupaționale a ministerului, Anna Gherganova.
Noile realități ale pieței muncii dictează noi necesități, inclusiv prin simplificarea legislației în domeniul acesta, a mai spus Gherganova. „Sunt diferite forme de angajare care sunt pe o perioadă nedeterminată. De exemplu, aveți nevoie să prestați anumite servicii, să lucrați 3-4 luni, cum o fac dădacele. Ele nu se încadrează în condițiile clasice ale relațiilor de muncă, dar sunt relații de muncă care nu neapărat necesită încheierea contractelor, dar poate fi și altfel reglementată, mai simplu – un fel de voucher sau patentă, dar nu e aceeași patentă, e ceva nou și de aceea încă nu este definit”, a explicat Anna Gherganova.
Funcționara a specificat că acest concept încă nu este bine definit și că autorii așteaptă propuneri suplimentare în acest sens de la alți actori de pe piața muncii, dar și de la instituțiile de reglementare a procesului muncii.
Statul va urmări online salariații
Monitorizarea statutului și numărului de angajați de către autorități cu ajutorul tehnologiilor informaționale este o altă măsură propusă de autorii proiectului. Documentul prevede lansarea unei rețele electronice de comunicație între instituțiile statului preocupate de prevenirea și combaterea muncii nedeclarate.
„Se are în vedere crearea unei baze de date care va avea ca scop ținerea la evidență a tuturor salariaților. Totodată, se are în vedere asigurarea conexiunii între baza de date a mai multor organizații, cum ar fi Casa Națională de Asigurări Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul Fiscal, Inspectoratul de Stat al Muncii ca să se vadă și să urmărească persoana. Să vadă dacă o anumită persoană care lucrează are contract de muncă sau nu”, a explicat Gherganova.
Totodată, Ministerul Muncii își dorește crearea unei baze de date statistice și analitice pentru a realiza prognoze și politici adecvate timpurilor de azi de pe piața muncii.
Cum statul vrea să reducă șomajul
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au propriile propuneri pentru acest domeniu. Aceștia își doresc schimbarea mecanismului de finanțare a fondului agenției nu doar pentru oferirea ajutoarelor de șomaj, dar și prin alocarea banilor pentru pregătirea specialiștilor.
„Noi vrem să avem un Fond unde să știm că se acumulează mijloace financiare pentru politicile de ocupare a forței de muncă. Fiindcă actualmente noi suntem finanțați cu ceea ce rămâne și e foarte puțin pentru politicile active a forței de muncă. (…) Noi vrem bani și pentru ajutoare de șomaj, dar și pentru măsuri active ca să aducem persoana pe piața muncii. Și asta tot costă”, a spus directorul ANOFM, Raisa Dogaru.
Dogaru a menționat că Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mică rata de ocupare a forței de muncă din regiune. Potrivit documentului, implementarea corectă a Strategiei va contribui la creșterea ratei de ocupare de la 40% până la 44%.
De asemenea, în proiectul Strategiei sunt incluse o serie de probleme de ordin socio-economic ce au influențat starea de lucruri pe piața muncii.
Angajatorul vrea tineret muncitoresc cu experiență
Numărul tinerilor angajați oficial este în scădere constantă, potrivit documentului. Analiza specialiștilor arată că inactivitatea şi şomajul sunt caracteristice într-o măsură mai mare pentru persoanele mai tinere, în vârstă de 15-24 de ani. Pe de o parte, această categorie, de regulă, este încadrată în sistemul de învățământ, dar, pe de altă parte, tinerii deseori nu se pot angaja pentru că angajatorul solicită persoane care au deja o experiență de muncă. De asemenea, migrația pe termen lung este răspândită și în continuă creștere în rândul tinerilor, care va continua să influențeze negativ evoluția numărului populației cu vârstă aptă de muncă.
Mai mult, angajatorii au pretenții către sistemul educației și susțin că acesta nu produce întotdeauna specialiști bine pregătiți, iar necorelarea pregătirii specialiștilor cu necesităţile pieţei muncii provoacă dezechilibre pe piaţa muncii şi deficit de ofertă a forţei de muncă.
Demografii susțin că populația aptă de muncă (15 – 64 ani) va începe să descrească constant începând cu anul 2017, fapt ce va avea un impact negativ asupra formării ofertei de muncă.
Agricultorii lasă pământurile și se duc peste hotare să lucreze în construcții
Experții arată că deși numărul populației apte de muncă s-a majorat, indicele ratei de ocupare a forței de muncă scade. Autorii proiectului consideră că această discrepanță a apărut din cauza migrației forțelor de muncă. Astfel se explică de ce ponderea șomajului în Republica Moldova are o semnificație mai redusă ca indicator social și economic.
Cel mai mare declin a numărului de muncitori a fost înregistrat în sectorul agrar. Astfel, ponderea ocupării formale din totalul populației ocupate în agricultură a scăzut de la 40,7% în 2005 până la 17,6% în 2015. Datele statistice arată că majoritatea migranţilor până la plecare au activat în sectorul agricol (50,3%) și doar câte 13% din cetățeni au lucrat în comerț și construcție. Totodată, peste hotare mai mult de 75% din bărbați sunt încadrați în domeniul construcțiilor. Circa o pătrime din femeile migrante au lucrat anterior în administrație, învățământ, sănătate și o cincime în comerţ, hoteluri şi restaurante. Femeile plecate peste hotare lucrează cel mai des în gospodăriile casnice.
Lipsa oportunităților în sate
Conform datelor Anchetei Forţei de Muncă, peste jumătate din numărul total de migranți aleg să plece la muncă în Federaţia Rusă, deoarece majoritatea din ei cunosc rusa, cultura locală, dar și pentru că nu există restricții a regimului de vize. Aproape 14% din migranți optează pentru Italia, iar un număr mai mic – pentru alte țări europene. Peste 70% din migranții moldoveni în Italia, Grecia, Israel sunt femei. Bărbații pleacă să muncească cel mai des în Rusia, Ucraina, România și se regăsesc în domeniile construcţii, transport și telecomunicaţii sau industrie. Tendința de revenire în țară este înregistrată în rândul bărbaților migranți care provin din sate.
Nivelul sărăciei în zona rurală este de șapte ori mai mare decât în mediul urban, potrivit datelor Strategiei. Sărăcia din mediul rural este determinată, în mare măsură, de lipsa oportunităților de angajare, precum şi de nivelul înalt al ocupării în agricultură. Astfel, numărul persoanelor din mediul rural aflate sub pragul sărăciei a fost de peste 335.000 sau de circa 80% din totalul săracilor din Republica Moldova.
De asemenea, s-a intensificat migrația internă – din zone rurale în mediu urban. Foarte mulți locuitori ai satelor aleg ca destinație de muncă Chișinăul (59%), iar în celelalte orașe rata migrației constituie (19%). Cei mai activi migranți interni sunt bărbații, femeile fiind deseori preocupate de treburile casnice, se menționează în document.
Creșterea economică în baza remitențelor nu este benefică
Creșterea economică din ultimii ani se datorează în principal consumului final, subliniază autorii Strategiei, iar în mare parte banii utilizați provin din remitențele migranților moldoveni. Economiștii consideră că acest model nu este unul eficient și este de scurtă durată. „Acest model de creştere este unul riscant şi nedurabil, deoarece o economie mică şi deschisă ca cea a economiei naţionale trebuie să fie integrată în economia globală şi orientată către pieţele externe de desfacere”, au constat experții economici. Aceștia au recomandat schimbarea paradigmei economice, inclusiv prin racordarea sistemului educației la cerințele pieței muncii din Republica Moldova.