Companii cu profituri de zeci de milioane au fost scoase la mezat sau își așteaptă rândul în lista Agenției Proprietății Publice, însă investitorii nu prea se grăbesc să le cumpere, deoarece Republica Moldova nu este atractivă pentru aceștia din cauza mediului economic și a corupției din justiție. Majoritatea firmelor de care statul vrea să scape au pierderi și datorii imense, iar unele dintre ele sunt proprietăți „fantomă” despre care lipsesc informațiile. Topul celor mai bogate companii este format din cele energetice, de telecomunicații sau transporturi.
În lista prezentată de Agenția Proprietății Publice sunt prezentate 105 de companii și bunuri care fie au fost scoase la vânzare în acest an, fie își așteaptă rândul pentru a ajunge în mâinile unor investitori care le-ar dezvolta și le-ar face mai profitabile. Astfel, majoritatea companiilor pe care statul vrea să le scoată la mezat înregistrează pierderi semnificative sau au profituri foarte mici, însă sunt și din cele care demonstrează că sunt administrate bine și pot aduce venituri importante în buget. „Titanii” economiei de care autoritățile au vrut să scape în acest an, dar i-au lăsat reci pe investitori sunt compania de divin și brandy „Barza Albă” și societatea „Tutun-CTC”. Compania de tutungerie a avut în 2016 venituri de 142,451 de milioane de lei și un profit de 14,9 milioane de lei, dar a avut și datorii de 30,07 milioane. Potrivit informațiilor prezentate, salariul mediu al unui angajat 9.550 de lei, iar numărul acestora este de 208 de persoane.
„Titanii” economiei, scoși fără succes la vânzare
Statul a scos „Tutun-CTC” la vânzare în iunie curent, prețul inițial al acțiuni fiind de 58,5 lei, valoarea nominală – de 20 de lei, iar suma pe care și-o propuse statul s-o obțină era de circa 297 milioane de lei. Topul celor mai bogate companii scoase la mezat în acest an este completat de „Barza Albă” a obținut anul trecut venituri din vânzări de peste 34 milioane de lei și a înregistrat un profit circa 2,23 milioane de lei, însă avea și datorii curente mai mari de 13 milioane de lei. În timp ce valoarea unei acțiuni a acestei companii este 100 de lei, statul a stabilit un preț inițial de 240 de lei și spera să câștige din vânzarea acestora aproximativ 328,1 milioane de lei. Și Institutul de cercetări științifice „Rif-Acvaaparat” a fost propus cumpărătorilor, care a avut venituri de 47,5 milioane de lei și un profit net de 394.360 de lei, însă datoriile erau de peste 5 milioane de lei. Statul l-a scos la vânzare la sfârșitul anului trecut, sperând ca în buget să ajungă peste 14,6 milioane de lei, prețul inițial al unei acțiuni fiind de 42 de lei față de valoarea nominală care este de 5 lei per acțiune. Institutul are 148 de angajați care sunt remunerați în mediu cu 8.480 de lei. Deși a fost cândva o sursă de venit considerabilă pentru stat, hotelul Chișinău a ajuns să fie dorit a fi vândut în 2017 cu puțin peste un milion de lei. Statul deține o cotă de circa 60% din această proprietate și prețul inițial al unei acțiuni este de 3,5 lei per acțiune față de valoarea nominală de 3 lei. Hotelul a obținut în 2016 venituri de 55.000 de lei, a ajuns în același timp și la datorii de 1,5 milioane de lei, pierderi de 171.320 de lei și are 4 angajați.
Speranțele statului în companiile „sărace”
În afară de companii care au înregistrat doar pierderi, Agenția Proprietății Publice a vrut să vândă, însă fără succes, și compania de construcții „Ceramica-T”, care a avut un profit de circa 2.000 de lei și venituri de 109.390 de lei. Prețul unei acțiuni ale acestei companii în care statul are o cotă de 60% este de 4,24 de lei, de patru ori mai mic decât valoarea nominală, iar câștigul la care sperau era de 2,357 de milioane de lei. Alte două firme care nu au trezit interesul investitorilor au înregistrat pierderi uriașe. Este vorba de Uzina de mașini de salubritate din Fălești, cu pierderi de 1,1 milioane de lei și datorii de 2,1 milioane, prețul unei acțiuni fiind de 40 de bani, iar venitul așteptat era de 5,8 milioane de lei. În același timp, autoritățile au vrut să vândă cu 52.700 de lei și societatea „Complex” despre care ultimele dată au fost prezentate informații despre situația financiară în 2011, pierderile fiind de 65.000 de lei, iar statul a anunțat un preț de 40 de bani per acțiune. Puțin peste 70.600 de lei au vrut autoritățile să câștige din vânzarea „CIMS-73”, societate în care avea în proprietate mai multe unități de transport, ultimul raport financiar datând din 1998, iar prețul unei acțiuni era de 1 leu față de 6 lei cât este valoarea nominală a acesteia.
Cea mai săracă proprietate scoasă la mezat în acest an este „Comerț-Petrol”, prețul inițial al unei acțiuni propus la licitații find de 22 de bani, valoarea nominală fiind de 10 lei, iar câștigul estimat era de circa 17.000 de lei.
Profituri de zeci de milioane, dar și datorii considerabile
Totuși, alte întreprinderi cu profituri de zeci de milioane de lei, dar și datorii pe măsură, sunt în lista companiilor pe care guvernarea vrea să le înstrăineze. Cele mai multe companii care conduc acest top sunt cele energetice, însă, totuși în fruntea clasamentului s-a poziționat „Moldtelecom”, cu un profit net în 2016 de 72,6 milioane de lei în timp ce valoarea brută a acestuia a fost de peste 401,1 milioane de lei, veniturile din vânzări – de 2,23 miliarde de lei, iar datoriile pe termen lung – de 305,6 milioane de lei. Compania are 3.568 de angajați, salariul mediu fiind de 5.785 de lei. După profitul înregistrat în 2016, pe locul doi s-a situat Rețelele Electrice de Distribuție Nord, care a câștigat 72,4 milioane de lei după ce în 2015 a avut pierderi de 85,9 milioane de lei, datoriile totale fiind de 164,5 milioane de lei. Totodată, veniturile din vânzări au fost aproape de două ori mai mici – 381,5 milioane de lei în 2016 față de 751,9 milioane de lei în 2015. La această companie lucrează 1.158 de angajați, salariul mediu fiind de 7.200 de lei. Pe locul trei este Furnizarea Energiei Electrice Nord cu un profit de 47,1 milioane de lei, venituri de 1,8 miliarde de lei și datorii mai mari de 200 de milioane de lei. Cei 96 de salariați câștigă în mediu la această companie 9.210 de lei. Astfel, societățile statului cu cele mai mari câștiguri în 2016 pe care statul planifică să le vândă sunt Rețelele electrice de distribuție Nord-Vest ( 30 milioane de lei), Air Moldova ( 8,5 milioane de lei după pierderi de 226,9 milioane de lei în 2015), Centrul tehnic pentru securitate industrială și certificare date (2,39 milioane de lei), Combinatul poligrafic din Chișinău (1,022 milioane de lei).
Proprietățile „moarte”
În afară de câteva companii, cum ar fi cele responsabile de construirea și reabilitarea drumurilor sau Gara Nord (profit de 979.630 de lei și datorii de 7,4 milioane de lei) care au avut o valoare a profitului de câteva sute de mii de lei și anumite companii cu câteva zeci de mii de lei, lista este aproape plină cu proprietăți „moarte”, cele cu pierderi semnificative și datorii care ajung să depășească și de sute de ori veniturile. Printre cele mai mari pierderi le-a avut în 2016 Fabrica de sticlă (13,56 milioane de lei), Mâna de piatră Mileștii Mici ( 2,8 milioane de lei), Energoreparații (2,051 milioane de lei), Agenția de Impresariat ( 1,78 milioane de lei), Centrala hidroenergetică de la Costești (1,028 milioane de lei), Combinatul republican de instruire auto (787.690 de lei) sau societatea de construcții „Aqua-Prut” (208.370 de lei).
De asemenea, majoritatea firmelor unde statul deține o cotă mai mică de 25% sau au avut profit zero sau pierderi mari, cum ar fi Basarabia-Nord (pierderi de 30,6 milioane de lei). Singura care a reușit să aibă profit a fost Fabrica de unt de la Florești, unde statul are 332 de acțiuni cu valoarea nominală de 50 de lei, suma fiind de 1,16 milioane de lei.
Firme despre care nu se știe nimic
Sunt mai multe proprietăți „fantomă” despre care Agenția Proprietății Publice nu publică niciun fel de informații, deși reprezentanții instituției ne-au asigurat că lista bunurilor pasibile privatizării a fost actualizată recent. Este vorba de cinematografele Prut și Patria, mai multe bunuri imobile din Ialoveni, Rezina, Cahul, Călărași, Ungheni sau bazele de odihnă „Știința” și „Lux”. În schimb, în listă este „Pita Service” cu datorii de zeci de mii de lei și active nemateriale de 1.550 de lei, iar cele pe termen lung de 380.800 de lei. Sunt, de asemenea, foarte multe companii care au venituri de milioane de lei, dar reușesc să înregistreze un profit de câteva zeci de mii de lei sau să aibă pierderi în timp ce datoriile nu sunt atât de mari.
Expertul Institutul Economiei de Piață, Viorel Gârbu, a spus de ce companiile profitabile ale statului nu se vând. Potrivit economistului, succesul în domeniul privatizării este condiționat de mai mulți factori interni și externi, iar cei interni fiind climatul investițional, mediul economic, de reușitele și imaginea sistemului justițiar din Republica Moldova, care este suspectat de abuzuri multiple și de aceea investitorii sunt foarte reticenți în privința faptului de a alege Republica Moldova.
De ce nu vin investitorii?
„În același timp depinde și de modul cum acționează autoritățile. Nu este o problemă în a vinde o companie profitabilă. Problema constă mai mult în corupție și ineficiența funcționarilor. Nu este competența statului să genereze profit. Statul se întreține din impozite și taxe. În cazul companiilor profitabile este foarte important ca reprezentanții statului să știe cum să reacționeze”, a precizat Gârbu.
Referitor la companiile cu pierderi sau în prag de faliment, expertul a spus că situația este cu mult mai gravă, iar datele oficiale arată că doar anul trecut întreprinderile de stat au beneficiat de ajutor și scutiri fiscale în mărime de aproape 14 miliarde de lei. Viorel Gârbu spune că statul ar trebui să vândă cât mai rapid aceste companii sau în anumite situații chiar să le vândă, deoarece este mai avantajos să plătească indemnizații sociale sau cursuri de instruire pentru persoanele care muncesc la aceste întreprinderi decât să le întrețină.
Pe parcursul anului trecut, au fost privatizate bunuri în sumă de 321,4 milioane de lei, iar în primul semestru al acestui an – de 121,27 milioane de lei.