Cât de eficiente sunt deciziile Guvernului Filip. Experții contestă hotărârile aprobate pe furiș

Experții din Republica Moldova nu cred că numărul mare de hotărâri de guvern poate fi considerat un succes. Cei mai mulți cred că este mai important conținutul actelor, iar acestea să fie aplicabile. Guvernul este atenționat că nu e suficient de transparent și adoptă hotărâri fără a le consulta cu publicul larg.

Guvernul de la Chișinău a avut pe masă 536 de hotărâri în primele 6 luni ale anului, dar a adoptat 523 de hotărâri. Performerii sunt Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu 110 decizii, Ministerul Economiei cu 56 de hotărâri promovate și Ministerul Finanțelor cu 40 de hotărâri.

Expertul Dionis Cenușă susține că Guvernul Republicii Moldova nu este suficient de transparent. Astfel, din cele 523 de hotărâri de guvern, multe au fost adoptate fără a fi consultate suficient cu publicul larg și mediul de afaceri. Cei interesați de o anumită hotărâre află de ea abia după ce este aprobată de Guvern.

Principalul document de politică externă: Acordul de Asociere

Victoria Bucătaru, director executiv al Asociației pentru Politica Externă, a explicat pentru moldNova.eu că MAEIE are în misiune să transpună în practică principalul document de politică externă pe care îl are Republica Moldova: Acordul de Asociere. Victoria Bucătaru crede că în Republica Moldova este o problemă transpunerea în practică a legislației, care fie nu se întâmplă, fie se întâmplă într-o manieră eronată sau care nu este explicată cetățenilor.

„Trebuie să vedem care este impactul deciziilor adoptate asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Ar fi util ca Ministerul de Externe, pe lângă informațiile cantitative, 110 hotărâri promovate, să vină cu informații calitative despre conținutul documentelor, despre noutățile și documentele strategice care au fost semnate și cum ar putea să beneficieze cetățenii de aceste documente. Într-adevăr, se semnează multe parteneriate, dar acestea nu sunt cunoscute pe larg” – Victoria Bucătaru.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”, ne-a spus că statisticile cu numărul de hotărâri aprobate nu sunt cele mai relevante, deoarece există cazuri când o lege sau o hotărâre de Guvern are o influență mult mai mare decât alte zeci de acte, dacă comparăm volumul de muncă și efortul depus. În schimb, expertul IDIS „Viitorul” amintește că Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor au povara cea mai grea în actul guvernării, fiind urmate de Ministerul Justiției.

Mediul informațional denaturează percepția despre executiv

Expertul IDIS „Viitorul” povestește că a participat la efectuarea a două sondaje: unul legat de precepția oamenilor de afaceri și altul în care s-a testat percepția cetățenilor referitor la calitatea guvernării. Astfel, cifrele demonstrează că cei care au intrat în contact cu instituțiile de stat au o percepție mult mai bună despre Guvern decât cei care nu au interacționat cu statul. Expertul susține că mediul informațional negativ în care ne aflăm, influențează percepția asupra modului în care funcționează executivul.

Alt aspect nuanțat de Ioniță este șpaga din instituțiile publice. În viziunea acestuia „birocrații de la etajele de jos, din teritoriu, evaluează oportuninatea de a lua mită”. Aceștia forțează nota dacă văd că au de la cine cere șpagă, dar dacă vede că nu are șanse atunci „funcționarul devine gentilom”.

„Noi nu vedem o fericire din partea oamenilor de afaceri, dar cei care au interacționat cu autoritățile au o opinie de două ori mai bună decât cei care nu au interacționat cu statul. Suntem contrariați pentru că de obicei se întâmplă invers, oamenii se dezamăgesc după ce interacționează cu o instituție sau alta. În Moldova, totuși, vedem că mediul informațional și tot ce ne înconjoară creează o percepție mai proastă decât este în realitate” – Veaceslav Ioniță.

Agricultorii n-au nevoie de multe legi

În ceea ce privește domeniul agriculturii, expertul în politici economice Viorel Chivriga a explicat că multe probleme nu pot fi soluționate prin aprobarea unor hotărâri de guvern. Acesta crede că trebuie alte măsuri care trebuie să ducă la înviorarea domeniului agriculturii și a industriilor conexe. În domeniul agrar, Guvernul a aprobat 24 de hotărâri.

„Trebuie privită partea calitativă a proceselor care au loc în economia reală. Multe reglementări pe care le avem în Republica Moldova crează goluri și viduri. De exemplu, regulamentul care explică cum trebuie să funcționeze legea cu privire la principiile de subvenționare a apărut cu o întârziere de jumătate de an”, a precizat Viorel Chivriga. Acesta a mai adăugat că hotărârea de guvern a fost votată la mijloc de an și nu a venit cu noutăți, dar a repetat aceleași reglementări din anii anteriori.

Totuși, expertul spune că întârzierile au devenit o obișnuință. Guvernul a întârziat și în alți ani cu regulamentul de subvenționare, fapt care blochează finanțarea normală a agriculturii. Acesta se arată nemulțumit de faptul că există cazuri când regulamentele sunt adoptate cu întârzieri și nici măcar nu sunt suficient de calitative. Chivriga a exemplificat că uneori sunt probleme cu condițiile de eligibilitate pentru finațare în agricultură. „Agriculturii pregătesc dosarele de finanțare, dar ulterior sunt puși în situații ambigue. Se întâmplă și cazuri când unii agricultori știu din timp cum va arăta regulamentul de subvenționare”.

Agricultorii sunt deranjați de faptul că funcționarii din ministere copie regulamente din Uniunea Europeană sau din România fără a le adapta la Republica Moldova. Un exemplu adus de Viorel Chivriga este legea cu privire la organizarea și funcționarea piețelor agricole care ar fi copiată după o ordonanță de urgență din România din anul 2004.

„Trebuie un proces amplu de decapitare a unor legi și hotărâri de guvern. E mai bine când ai un număr mic de legi, dar care să fie aplicabile” – Viorel Chivriga.

În primele 6 luni ale anului Guvernul a aprobat 523 de hotărâri, cifră care este în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent, când miniștrii au votat 817 hotărâri de guvern.