Chișinăul vrea să limiteze excesiv activitatea ONG-urilor care se implică în politică

Parlamentul vrea să interzică finanțarea din exterior a organizațiilor care influențează procesul legislativ și intervin în campaniile electorale. Inspirația vine din Ungaria, Rusia sau Azerbaidjan, unde statul limitează activitatea asociațiilor necomerciale.

În timp ce mai multe organizații ale societății civile spun că tentativa Ministerului Justiției ar pune în pericol democrația și sectorul asociativ, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, susține că inițiativa legislativă are scopul să nu admită influențarea politicii Republicii Moldova din exterior, care are loc inclusiv prin finanțarea din exterior a organizațiilor necomerciale care se focusează pe politicile statului sau susțin, direct sau indirect, inițiativele partidelor politice.

Un proiect se discută, iar altul se face

În anul 2016, ONG-iștii și reprezentanții de la Ministerul Justiției au propus un proiect de lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații din țara noastră. După ce proiectul de lege a fost supus consultărilor publice și expertizei internaționale, Ministerul Justiției a venit cu propuneri noi care nu pot fi susținute sub nicio formă de către ONG-uri. Pe lângă restricția de a nu primi resurse financiare și materiale din afara Republicii Moldova, aceste organizații nu vor putea beneficia nici de mecanismul 2% prin care ONG-urile primesc bani din bugetul de stat.

Ajustările din document, care urmează a fi decis doar de către Ministerul Justiției, vizează și reguli suplimentare de transparență financiară a tuturor organizațiilor care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar și anual către organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora. În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor web.

ONG-urile ar putea să dispară

Organizațiile necomerciale ar putea fi lichidate dacă nu se vor conforma noilor prevederi care țin de transparența financiară. Dacă proiectul de lege va fi adoptat – Ministerul Justiției va aplica sancțiuni organizației necomerciale și membrilor organelor de conducere ale organizației. Printre sancțiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii, precum și lichidarea organizației în baza hotărârii judecătorești.

Reprezentanții ONG-urile sunt îngrijorați și califică inițiativa autorităților ca fiind un atac împotriva organizațiilor care promovează activ activități de dezvoltare a democrației participative. Se știe că ONG-urile din Moldova beneficiază de fonduri internaționale, iar lipsa resurselor financiare externe ar duce la închiderea acestor organizații. În rezultat vor fi afectați mii de oameni care beneficiază de ajutorul acestor ONG-uri.

Chișinăul încalcă Acordul cu UE

Peste 25 de organizații ale societății civile semnalează încălcarea Acordului de Asocierea dintre UE și Republica Moldova care încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor necomerciale, în elaborarea politicilor și reformelor din Republica Moldova. Aceștia precizează că inițiativa este contrară standardelor internaționale, care nu admit astfel de limitări pentru activitatea ONG-urilor. O analiză recentă a Comisiei de la Veneția relevă că astfel de limitări există doar în trei țări membre ale Consiliului Europei – Rusia, Ungaria și Azerbaidjan. Recent, Comisia de la Veneția a avut o atitudine critică față de legislația din Ungaria. Limitările propuse de ministrul Cebotari sunt mai restrictive decât cele din Ungaria, țară care nu impune interdicția absolută de finanțare din exterior a ONG-urilor.

Alte prevederi

Proiectul de lege mai prevede că ONG-urile vor avea dreptul să desfășoare activitate economică, inclusiv antreprenoriat social. Dacă legea va fi aplicată atunci asociațiile care vor dori să desfășoare activități comerciale vor avea nevoie de licență. De asemenea, acestea vor avea dreptul să susțină deschis partide politice, candidați la alegeri sau întrebări supuse referendumului.

Precizăm că în luna mai 2017, președintele Igor Dodon s-a întâlnit la Budapesta cu Președintele Ungariei, Janos Ader. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au vorbit despre noile inițiative legislative de finanțare a ONG-urilor, iar Igor Dodon a menționat că „inițiativa promovată de partenerii noștri ungari față de finanțarea ONG-urilor, provenită din străinătate, este foarte interesantă și cred că ar putea fi pusă în aplicare și în Moldova”.

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 10.000 de organizații neguvernamentale care sunt finanțate în proporție de 90% din exterior. Cei mai mari furnizori de resurse financiare, materiale și informaționale sunt din Europa și SUA.