Cioplitul în lemn, arta care stresa securiștii sovietici

Lucrările sale ne spun o poveste inspirată din obiceiurile basarabenilor. Cioplitorul în lemn Dumitru Muruzuc este ușor de dibuit din mulțimea de meșteri datorită costumului popular și a brâului de haiduc lucrat în piele cu ornamente tradiționale.

Meșterul popular Dumitru Muruzuc se trage dintr-o familie de lemnari din satul Răuțel, raionul Fălești. Școala de meserii vine de acasă, iar unicul său profesor a fost tatăl său care i-a transmis dragostea față de frumos și tradiție. Cioplește în lemn de când se știe, dar meseria de cioplitor în lemn o practică de 35 de ani.

Meserie ce stă s-apună

Pe Dumitru Muruzuc l-am întâlnit la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, unde iscusitul meșter a venit cu o expoziție de lucrări sculptate în lemn și a ținut un atelier de creație populară. La atelierul de crestături tradiționale, așa cum spune maestrul că e musai să-l numim, am însemnat cu tăieturi o bucată de lemn de tei. „Facem câte un cuier de agățat prosopul. Pentru voi am ales lemnul de tei, deoarece e moale și se prelucrează ușor. Noi, meșterii lucrăm cu orice tip de lemn, inclusiv lemn dur care se prelucrează greu”, spune Dumitru Muruzuc. Sub supravegherea meșterului Muruzuc, am învățat „alfabetul” cioplitului în lemn.

Decorul obiectului l-am executat în tehnica crestării a ștemuirii – două acțiuni tehnico-artistice cu care începe lucrul orice ucenic. Crestarea este o tăiere ușoară în masa lemnoasă după desenul de ornament trasat cu creionul simplu. Ornamentul ales de meșter se numește „drumul șerpuit” și l-am realizat cu ajutorul unei dălți (cuțit tăios cu mâner). Ștemuirea, altă tehnică folosită în sculptură, constă în baterea lemnului cu ajutorul unui cui și a ciocanului de lemn, astfel încât se obține o porțiune granuloasă, un fel de ciupire a masei lemnoase.

„Cuțitul trebuie să fie mâna ta. Dacă simți că ții în mână un cuțit nu este bine. Uneltele mele sunt foarte ascuțite. Fii atentă că nu am luat medicamente”, sunt primele sfaturi primite de la meșterul popular. Ambele unelte fac parte din traista cu instrumente de lucru ale cioplitorului în lemn. Lucrul nu a fost greu deloc, însă se cere multă răbdare și atenție.

Țăranii opuneau rezistență regimului sovietic

Dumitru Muruzuc nu creează doar obiecte mici, ci și obiecte mari pentru decorarea casei și curților în stil tradițional. Acesta a confecționat în satul natal garduri, porți de lemn și chiar fântâni. În timp ce lucram, meșterul ne povestea despre meseriile ce au apus, cum s-au format unele nume de familie și cum se făcea schimbul de mărfuri. „În secolul al XIX-lea erau peste 100 de meșteșuguri, începând de la rotari și până la spătari. Rotarul făcea roate pentru căruță. Spătarul efectua spată pentru războiul de țesut și urzeală. Pânzarii făceau pânze de cânepă, iar pâslaru – pâsle. De aici vin și numele de familie. Prin anii 60, îmi amintesc cum se creștea cânepa și se dughea. Erau sate cu 30-40 de olari care umblau cu căruța și strigau «hai la oale». Femeile dădeau grâu sau porumb și primeau în schimb oale. Ultimul olar cu carul a fost la sfârșitul anilor 90”, își amintește cu nostalgie meșterul popular.

Fără a fi promovat și sprijit de autoritățile locale, cioplitorul în lemn de la Răuțel nu a dus niciodată lipsă de clienți, nici chiar în perioada sovietică când nu se încuraja păstrarea artei tradiționale. „Comunismul nu încuraja meșterii populari, chiar dacă era o sursă de existență pentru familie. Sistemul sovietic dirija totul. Pe atunci lucram la fabrică, în câmp – numai ce nu am făcut. Executam lucrări pe ascuns, altfel te trezeai cu securitatea la poartă, iar ca să scapi trebuia să le faci și lor. La Răuțel, lumea s-a impus regimului. Localnicii făceau țiglă de beton, un fel de industrie tenebră. Veneau de la raion, dar lumea lupta cu regimul”, povestește Muruzuc. L-am întrebat cine erau cei care nu le permiteau să dezvolte industria artizanală în Moldova. „Erau de-ai noștri. Așa era sistemul, iar ei executau. Știi de Boghiu? (Ivan Bodiul, prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1961-1980 – n.n.)”, răspunde omul cu o întrebare retorică.

Meșterul popular Dumitru Muruzuc transmite mai departe generației tinere măestria cioplitului în lemn. Astfel, bărbatul a format Clubul Meșterilor Populari în incinta Casei de Cultură din municipiul Bălți, unde copiii, începând cu vârsta de 12 ani, învață meseria gratuit. „Niciodată nu am refuzat niciun copil, chiar dacă e mai mic de 12 ani. Cei mai mici nu înțeleg cum să lucreze lemnul și se dezamăgesc, iar eu mă întristez. Nu toți vor fi meșteri. Ei se aleg singuri”, mărturisește cioplitorul. Bărbatul a cules ornamente de pe stâlpi vechi, porți, prosoape tradiționale, poveștile copilăriei de odinioară și din experiențele trăite de oamenii din spațiul rural.

Cioplitorul în lemn Dumitru Muruzuc este membru al Academiei de Artă Tradițională din Sibiu, România, și al Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova.