Meniu Închide

Conacele boierești din Republica Moldova, între afaceri de nişă, neîncredere și ruine

Antreprenorii iscusiți dezvoltă afaceri din comorile lăsate de istorie. Conacele boierești din Republica Moldova ar putea deveni adevărate atracții turistice, dacă s-ar găsi oameni de afaceri care să le restaureze. Chiar dacă sunt monumente istorice protejate de către stat, casele boierilor mai pot fi restaurate și transformate în afaceri de nișă.

Satele Moldovei încă mai păstrează fostele conace boierești înconjurate de parcuri, livezi de meri și teren arabil. Despre starea acestora presa a scris periodic, însă lucrurile nu se mai schimbă, cu foarte mici excepții, când investitori îndrăgostiți de istoria și arhitectura civilă din Basarabia, dar și cu simțul profitului dezvoltat au intervenit. Până acum, cele mai mari investiții au fost făcute pentru restaurarea Castelului Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi. Unicul castel din țara noastră, care a aparținut guvernatorului Băncii Naționale a României, Constantin Mimi, a devenit un important obiectiv turistic datorită fondatorului Iurie Trofim.

Castel Mimi FOTO Facewbook/CastelMimi.md

Visul unui artist

Cântărețul de muzică populară Isidor Glib este printre puținii moldoveni care au cumpărat un conac boieresc din nordul Moldovei. A ales Conacul Rosetti-Roznovan din orașul Lipcani, raionul Briceni. „Sincer, nu m-am gândit la o afacere la Lipcani. Monumentul îmi pare fantastic, deoarece a fost construit între anii 1820-1830 de către familia Ecaterinei Ghica, descendentă a familiei Grigore Ghica, domnitor al Moldovei. Ecaterina fiind în căsătorie cu Nicolae Rosetti-Roznovan care vine tot dintr-o familie nobilă. Întâmplător am găsit acest conac în vânzare și l-am cumpărat. Prețul nu a fost mare, deoarece este o clădire avariată și are nevoie de investiții mari. În anul 2016 am devenit proprietar. În anul 2017 am elaborat schița de proiect pentru restaurarea conacului Rosetti-Roznovan împreună cu arhitectul Boris Cangal. Vreau ca monumentul istoric să devină obiectiv turistic și centru cultural de care vor beneficia cetățenii din Lipcani, raionul Briceni, dar și Fundația culturală „Nicolae Glib”. Chiar dacă timpul trece prea repede, eu am să-mi duc visul mai departe și-mi pun speranțe în oamenii de bună credință care vor să facem Moldova mai frumoasă”, povestește Isidor Glib.

Conacul Rosetti-Roznovan din orașul Lipcani. FOTO: Ion Ștefăniță

O istorie uitată

Dacă povestea Castelului Mimi este una cu final fericit, nu putem spune același lucru și despre celelalte conace boierești. Bunăoară, Conacul filantropului Constantin Cazimir din satul Cernoleuca, raionul Dondușeni, se află într-o stare deplorabilă, iar încercările autorităților locale de a găsi investitori s-au soldat eșecului. Bătrânul conac are teren agricol și o livadă de meri. „Conacul are aproximativ 15 hectare de pământ arabil și un hectar de livadă. Terenul agricol este dat în arendă sătenilor. Pomii de meri sunt îmbătrâniți, practic trebuie scoși. Suntem la o distanță mare de Chișinău și nimeni nu investească bani. Noi oferim acest monument oamenilor care vor să investească în acest monument”, spune Ala Mazoreac, primar de Cernoleuca.

Conacul Cazimir din Cernoleuca. FOTO: Ion Ștefăniță
Conacul Leonardi-Buznea din satul Ciuciulea, Glodeni. FOTO: Natalia Munteanu

Nici conacul Leonardi-Buznea din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, nu are mai mult noroc. Casa a fost construită în anul 1802 de către boierul Gheorghe Leonardi care a fost căsătorit cu Ecaterina Buznea. Bătrânul Serghei Turea, în vârstă de 80 de ani, este singurul om din satul Ciuciulea care mai ține minte cum arăta conacul pre vremuri de mult apuse. Moșul își amintește de cucoana Marusea care se trăgea din neam boieresc. „Acoperișul conacului era din șindrilă. Complexul avea oranjerie. În anul 1944 urmașii boierului s-au refugiat în România. În perioada anilor 1944-1954, aici a fost comandatură militară. Boierul Leonardi a construit biserica din sat, în anul 1830, cu hramul Sf. Gheorghe. Oamenii din sat au furat toate bunurile boierului. Eu am găsit două mese la niște persoane, dar nu vor să le deie. Am găsit și o piatră, am adus-o în curtea conacului, dar văd că nu mai este. Poarta și blazonul sunt așa cum au fost”, ne-a mărturisit Serghei Turea în timp ce ne prezenta complexul istoric-arhitectural.

Serghei Turea, la poarta conacului din satul Ciuciulea. FOTO: Natalia Munteanu

Precizăm că blazonul reprezintă un ansamblu de elemente heraldice care constituie emblema unei familii nobile, a unei provincii sau a unui stat.

Monumente istorice abandonate

Un conac boieres al nimănui se află în satul Păulești din raionul Călărași. „Conacul cu parc al lui Dinu Ruso a fost dat în proprietate privată pe timpul colhozului. Ei, cu ce scop? A fost luat ca mijloc fix, dar stă pe loc. Acolo e un dezastru extraordinar. Parcul nu este îngrijit. E luat de la oameni, dar nu are documente. Conacul este al lui, al nostru și al primăriei. Nu mai înțelegi al cui este. Nu face nimic, dar nici nu-l dă la nimeni”, spune Valeriu, secretar la Primăria Păulești.

Tot în zona de nord se află Conacul cu parc dendrologic Vasile Stroescu din satul Brânzeni, raionul Edineț. În prezent aici se află casa-internat spiho-neurologică pentru copii, iar parcul este luat la evidența de către Academia de Științe a Moldovei (AȘM). „Cei 325 de copii cu probleme mintale sunt pe teritoriul conacului. În parc sunt specii rare de arbori. AȘM a interzis să fie tăiați”, menționează inginerul Iurie de la Primăria Brânzeni. Conacul boieresc este într-o stare avansată de degradare. „Ce degradat? Te temi a intra înăuntru”, subliniază inginerul.

Conacul Stroescu din satul Brânzeni, Edineț. FOTO: Ion Ștefăniță

În satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, avem conacul cu parc al lui Vasile Dombrovschi. „Clădirile sunt deteriorate. Conacul se mai păstrează, dar e degradat. Parcul care se întinde pe o suprafață de 2 hectare e sub ocrotirea satului Rediul Mare. Avem diferite specii de stejar, frasin, brad etc. Parcul este păzit, iar când se usucă un copac – acesta este tăiat de către paznic”, ne spune contabila de la Primăria Rediul Mare.

Conacul Dombrovschi din Rediul Mare, Dondușeni. FOTO: Ion Ștefăniță.

Cum se poate investi în conacele din Basarabia

Oamenii de afaceri nu sunt interesați să-și bage banii într-o veche construcție boierească care aparține statului, iar cei care au conace private le-au lăsat de izbeliște. Mai mult, din cauza instabilități politice și economice din țara noastră, nici investitorii străini nu sunt interesați să investească în casele istorice din satele Moldovei. Autoritățile nu au resurse financiare pentru restaurare și s-au gândit să le ofere antreprenorilor care vor contribui la restaurarea conacelor, însă uneori autoritățile locale împiedică semnarea contractului din motive politice.

„Dacă statul e impotent și nu poate investi atunci le dăm o șansă investitorilor. Din anul 2013 avem legea parteneriatului public-privat care poate salva aceste bunuri. Se dau monumentele, dar cu condiția că agentul economic vine cu investiții în valorificarea acestor bunuri. Lăsăm agenții economici să investească, să facă o cramă, o pensiune etc și să creeze locuri de muncă, să ridice economia. Legal este posibil, dar din cauza instabilității politice, agenții economici nu sunt siguri că investind – vor administra 99 de ani acest bun, în funcție de condițiile contractuale”, spune Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM).

Tavanul conacului din satul Brânzeni, Edineț. FOTO: Ion Ștefăniță

Monumentele istorice care aparțin statului sunt administrate de către autoritățile locale. „Primăria este factorul de decizie asupra bunului. Conacul poate fi dat în folosință prin contractul de comodat cu taxa zero, dar cu condiția că-l restaurează. Contractul de comodat nu prevede o taxă de arendă. În cazul Conacelor private decide proprietarul dacă își vinde sau nu casa moștenită de la strămoși”, subliniază Ion Ștefăniță.

Legea privind ocrotirea monumentelor prevede că monumentele ce sunt în proprietate privată pot fi vândute, donate sau înstrăinate cu notificarea obligatorie a organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor. La cumpărarea-vânzarea monumentelor, statul are dreptul de preemţiune.

De-a lungul istoriei, casele nobililor au fost transformate în depozite, centre militărești, spitale, școli de meserii sau spitale, iar astăzi multe dintre ele au devenit ruine. În prezent, conacele sunt în stare avansată de degradare sau în stare nesatisfăcătoare. În Republica Moldova avem 78 de conace boierești dintre care 10 sunt cu parc dendrologic. Cele mai multe conace se află în zona de nord și centru, iar la sud avem conacul Ponset din satul Leuntea – Căușeni, conform datelor din Registrul de Stat al Monumentelor din Republica Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.