După ce autoritățile de la București și Chișinău anunțau în februarie curent că proiectul privind construirea podului Iași-Ungheni peste Prut este o prioritate pentru ambele state și dădeau asigurări că un document care va porni carul din loc va fi semnat până la sfârșitul lunii iunie, obiectivele enunțate nu au mai fost realizate. Cauza întârzierii semnării unui acord în acest sens este schimbarea Guvernului de la București.
Nouă poduri trec peste râul Prut care desparte Republica Moldova și România, deși de-a lungul istoriei au fost cu mult mai multe, fiind distruse în timpul războaielor. De exemplu, potrivit historia.ro, podul Iași-Ungheni a fost construit inițial din lemn după o înțelegere între România și Imperiul Țarist, însă deteriorarea rapidă a acestuia a impus realizarea unei noi variante care a fost proiectată și construită de renumitul inginer francez Gustave Eiffel. Astfel, podul feroviar din metal a fost inaugurat pe 14 martie 1877.
Promisiuni fără rezultat
Despre importanța și necesitatea reconstruirii podurilor de peste Prut se discută de ani de zile, autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului încheind diferite acorduri și dând asigurări, de fiecare, dată, că în curând proiectele vor fi realizate.
Și fostul viceministru al Transporturilor, Vitalie Rapcea împreună cu secretarul de stat al Transporturilor din România anunțau după întrevederea și discuțiile care au avut loc pe 9 februarie curent că proiectul de construcție a podului din zona localității Zagarancea, Ungheni rămâne o prioritate pentru ambele state. Oficialii de pe ambele maluri ale Prutului dădeau asigurări atunci că va fi semnat un acord interguvernamental care va face ca acest obiectiv să devină realitate. Urma ca în scurt timp să fie obținute toate avizele, iar până la sfârșitul lunii iunie documentul să fie semnat, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Tot atunci, reprezentanții Guvernului de la București și de la Chișinău au discutat și despre faptul ca să fie efectuate lucrări de construcție și reparații pentru ca pe podul feroviar Fălciu-Cantemir să poată circula și transportul rutier. De asemenea, cele două părți au vorbit și despre reparația podului feroviar Galați-Giurgiulești, anunțând că pentru aceasta va fi creat un grup mixt de lucru.
Negocieri reluate după schimbarea Guvernului
Referitor la construcția podului rutier peste râul Prut în apropierea localității Ungheni, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) a precizat că autoritățile de la București au elaborat proiectul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova care conține aspectele tehnice, juridice și financiare privind realizarea acestui proiect. Astfel, în afară de proiectul Acordului au fost scrise și proiectele de decizii de Guvern care odată aprobate va duce la semnarea documentului. Deși reprezentanții Ministerului Transporturilor de pe ambele maluri ale Prutului au declarat încă în februarie curent că au inițiat negocierile privind semnarea acestui acord, din cauza schimbării Guvernului de la București a fost necesară inițierea repetată a discuțiilor privind construirea podului peste Prut în zona localității Zagarancea, raionul Ungheni.
„Conform studiului de fezabilitate elaborat de partea română și prevederilor proiectului acordului, Guvernul României va asigura finanțarea proiectului tehnic și al proiectului preliminar pentru construirea obiectivului, inclusiv evaluarea impactului de mediu, precum și finanțarea pentru construcția podului propriu-zis și construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul statului său”, se arată într-un răspuns al MTID oferit publicației moldNova.
Valoarea investițiilor – 40 de milioane de euro
De asemenea, autoritățile de la Chișinău au precizat că vor asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova, valoarea totală estimativă a investițiilor fiind de 40 de milioane de euro.
În ceea ce privește reabilitarea podului feroviar Galați-Giurgiulești, MTID anunță că România a lansat licitația privind selectarea companiei care va executa lucrările. Potrivit autorităților, acest proces va dura trei luni după care Guvernul de la București va informa Executivul de la Chișinău despre demararea lucrărilor. Și în acest caz, toate cheltuielile vor fi finanțate de către România.
Potrivit MTID, modificarea construcției podului Cantemir-Fălciu pentru a permite circulația rutieră va avea loc când „partea română va formula o poziție clară pe baza propunerii menționate până la următoarea întâlnire a reprezentanților celor două ministere”.
Menționăm că România a devenit principala piață de desfacere pentru produsele și mărfurile românești după embargoul impus de Moscova, detronând Rusia din topul destinațiilor exporturilor din Republica Moldova. În același timp, și circulația persoanelor de la frontiera moldo-română a crescut semnificativ după liberalizarea regimului de vize cu UE, experții declarând de fiecare dată că interconectarea infrastructurii feroviare și rutiere între România și republica Moldova are o importanță strategică și vitală.
De ce podul peste Prut va fi la nord de Ungheni, la Zagarancea, dar nu la sud, la Danuteni? Daca tragem o linie drepta pe harta, de la Chisinau la Iasi, v-om observa ca linia trece peste orasul Nisporeni si traverseaza Prutul pe langa localitatea Valea Mare, la sud de orasul Ungeni. Iar orasul Nisporeni se afla doar la 25 km de satul Valea Mare, cu care este legat de un drum petruit, care foarte usor poate fi transformat intr-o autostrada, distanta dintre Chisinau si Iasi fiind scurtata la sub 100 de km! Drumul Chisinau-Calarasi-Cornesti-Zagarancea-Iasi, deviaza prea mult spre nord, si este cu cel putin 30 km mai lung decat drumul Chisinau-Nisporeni-Valea Mare-Iasi!
sunt absolut de acord, ar fi faoarte util inainte de a studia un proiect sa se examinese si situatia altor localitati din imprejurime, cu atit mai mult pentru a miscsora distanta dinte Chisinau si riul Prut.
p.s. in acest caz raionul Nisporeni este privat de iesire spre Romania.