Grădina Botanică ar putea să dispară. „Bani de la Guvern? Știți în ce stare e țara”

Grădina Botanică este un obiectiv turistic minunat, datorită multitudinii de plante vii aduse de pe tărâmuri exotice cu liane, agave și flori tropicale. Paradisul plantelor exotice riscă să dispară din cauza degradării serelor și lipsa banilor necesari pentru construirea unei oranjerii de fond, special amenajată pentru păstrarea și cultivarea colecțiilor de plante subtropicale și tropicale.

Mândria grădinei o reprezintă cele 2.760 de varietăți de plante rare păstrate în serele de pe teritoriul micului paradis vegetal și peste 10.000 de specii de pomi, plante decorative, medicinale, energetice, furajere și aromatice care cresc în spațiul deschis de la Grădina Botanică. Din anul 1983, plantele subtropicale și tropicale sunt păstrate în sere pentru creșterea legumelor care nu corespund condițiilor adecvate pentru creșterea acestor diversități floristice. Chiar dacă Grădina Botanică ar putea fi o atracție turistică deosebită, așa cum este în marele orașe europene, împrejurările de expunere sunt degradabile. Mai mult decât atât, din cauza temperaturilor joase se pierd specii de plante, se înmulțesc bolile, iar aspectul decorativ al vegetalelor este deteriorat.

Savanții îndeamnă lumea să-i ajute

Potrivit directorului Alexandru Teleuță, serele mai pot fi menținute în condițiile actuale doar 2-3 ani, deoarece țevile sunt uzate, încât nu mai pot fi sudate. „Am informat conducerea Academiei de Științe și Guvernul. Sperăm că se vor întoarce cu fața la Grădina Botanică, altfel riscăm să pierdem genofondul. Am obținut de la Fondul Ecologic și Ambasada Germaniei un grant de 300.000 lei și am reparat o seră. Cel mai mare pericol e degradarea totală a serilor”, ne-a spus indignat Teleuță.

Până acum, conducerea Grădinii Botanice a elaborat proiectul pentru construcția unei oranjerii de fond, în care să fie expuse cele 2.760 de specii de plante tropicale și subtropicale. Costurile oranjeriei special amenajate au fost estimate la 200 milioane de lei. Potrivit lui Teleuță, oranjeria de fond ar avea o suprafață de 4.000 de metri pătrați, inclusiv laboratorul științific.

„În ultimii 7-8 ani problema s-a agravat. Proiectul este elaborat, dar Guvernul nu are bani ca să începem construcția. Nu am cerut ajutor de la organizațiile internaționale, dar până la sfârșitul acestui an le sesizăm. Am apelat la Ambasada SUA, dar nu a fost posibil să ne ajute. Dacă am avea 200 milioane de lei, atunci în 2-3 ani am putea construi oranjeria de fond”, ne-a explicat Alexandru Teleuță.

Cât câștigă cercetătorii moldoveni

Ca orice instituție finanțată din bugetul de stat, Grădina Botanică primește bani de la Academia de Științe a Moldovei, însă sursele financiare ajung doar pentru întreținere, energie termică și salarizarea angajaților. În fiecare an primesc de la stat 8-9 milioane de lei, iar din vânzarea biletelor, prestarea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și realizarea materialului săditor se acumulează 2-3 milioane de lei. Din comercializarea biletelor de intrare în parc adună 500.000-600.000 de lei. Un bilet costă 20 de lei cu tot cu vizitarea serelor, inclusiv ghidul. La Grădina Botanică lucrează 135 de persoane, dintre care 100 sunt doctori și cercetători științifici.

Bogată în plante autohtone și exotice, Grădina Botanică din Chișinău are o istorie de 67 de ani. Oaza de vegetație rară, înființată în anul 1950, se întinde pe o suprafață de 104 hectare, amplasată în zona de sud-est a Capitalei, pe drumul național care duce spre Aeroportul Internațional Chișinău. În partea de nord-vest a grădinei se întinde o fâșâie de peste 60 de specii de conifere, iar la sud se află „rozariu” – o expoziție de 300 soiuri de trandafiri. Tot în câmp deschis cresc 350 de plante medicinale, lianele agățătoare de pământ și pomi aduși din Japonia.

Chiar dacă serele sunt într-o stare deplorabilă, frumoasa grădină mai este vizitată de turiști, atât moldoveni, cât și străini. Alexandru Teleuță ne-a confirmat că vin oameni din SUA, Franța, Japonia, țările Balcanice, deși în ultimii ani numărul călătorilor s-a redus semnificativ. Directorul subliniază că „genofondul se menține cu dragostea cu care lucrează oamenii. Salariul mediu pentru un doctor sau colaborator științific este de 3.500-4.000 de lei, iar cei care lucrează în sere primesc un salariu de 1.500-1.800 de lei. Angajații sunt aduși cu transportul de la 70 kilometri de Chișinău”.

Un euro pentru o vizită la Grădina Botanică

După ce am vorbit cu Alexandru Teleuță despre problemele cu care se confruntă Grădina Botanica, am mers să vizităm serele care se află în partea de nord a Grădinii. Aici sunt amenajate cele șapte sere în care sunt crescute cu grijă colecțiile unice de cactuși, plante suculente, subtropicale și tropicale aduse din America Latină, Asia și Africa.

Ne-a întâmpinat Valentina Țâmbală, șefa laboratorului de plante tropicale, ușor stingherită de condițiile în care activează. Serele seamană mai mult cu o şură – geamuri și țevi mâncate de rugină, apa curge pe pereți, aspect deteriorat, găleți în care este adunată apa, plante frunzoase lipite de pereți și copaci cu vârful tăiat din cauza înălțimii neadecvate. Am intrat mai întâi în sera cu cactuși vechi de 50 de ani – chiar în față stă un Cactus gigant, iar în toată sera sunt 900 de specii de cactuși de toate mărimile. „Serele sunt depășite fizic și moral. Avem colecții bogate, dar necesită condiții de întreținere”, a descris situația Țâmbală în timp ce mergeam prin galeria vegetală.

Oranjeria, salvarea plantelor exotice

Am ajuns și în sera cu plante suculente, acolo unde se găsesc specii cu frunze îngroșate și cărnoase. Aici își duc traiul cele peste 600 de soiuri de Aloe Vera și Agave aduse din Africa și Mexic. Planta de Aloe Vera era în floare. Tot în această secție am văzut Copacul banilor, Copacul fericirii, Agave ferox și Copacul dracului. Fiecare plantă e deosebită prin felul său, dar nu au condiții de creștere și dezvoltare. „Bugetul e auster, motiv pentru care nu avem o oranjerie, țeavă, raniță, nisip etc. În fiecare an, îmbogățim genofondul cu specii care nu cresc în Moldova, dar avem și pierderi. Dispar specii întregi”, a precizat Valentina Țâmbală.

În încăperea cu plante subtropicale sunt păstrate colecțiile din anii ’60 aduse din orașul Batumi, Georgia. Printre funzoasele gigantice am zărit Camelia japoneză – un arbust cu frunze ovale și flori roșii. Tot aici am văzut planta Cycas revoluta care a apărut pe vremea dinozaurilor din perioada Mezozoică. Palmierii și Araucaria sunt alte două spcii de pomi care pot fi admirați la Grădina Botanică. Palmierul are nevoie de 23 de metri înălțime, motiv pentru care angajații grădinii i-au tăiat vârful.

În timp ce vizitam serele, ne-a bucurat ochiul plantația de flori Streliția sau Pasărea Paradisului care înfloresc din toamnă până-n primăvară. Un ghiveci cu Pasărea Paradisului poate fi cumpărat cu 300 de lei. Ghidul ne-a arată copacul de lămâi, avocado și bananierul care nu face banane din cauza frigului. Mai sunt flori de mușcată, iar peste tot se simțea mirosul parfumat al florilor de Iasomie.

Flori tropicale, de vânzare la Grădina Botanică

La finalul excursiei noastre am intrat în spațiul cu plante tropicale. Acestea stau lipite de pod și de pereți, pentru că sunt prea mari și nu au unde crește. „Sera tropicală suferă mult și avem cele mai mari pierderi. Monstera delicioasă are rădăcini puternice și riguroase. Calia albă și Lianele au rădăcini aeriene și se lipesc de sticlă, deoarece caută sprijin”, ne povestea ghidul. În cea mai vulnerabilă seră am văzut flori de Crăciun, Pasărea Flamingo, Peperoni, Ficus, Coroana Cerbului (o ferigă care cește pe copaci), plante decorative și condimentate.

Înainte de a pleca, am mâncat Monstera delicioasă – un fruct tropical originar din Brazilia, care seamănă cu un știulete de culoare verde-pastel, cu gust dulce-aromat, umed-cleios la atingere și cu miros încăntător.

„Nu avem niciun bănuț în plus”

Grădina Botanică se află în subordinea Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Acolo am găsit cu greu pe cineva care să ne vorbească despre viziunea savanților asupra uneia din puținele instituții din țară care atrage turiști și ar putea s-o facă mult mai bine. În final, am aflat ceea ce era de așteptat: AȘM nu are bani pentru a finanța construcția orajeriei de la Grădina Botanică. Iar toată salvarea este în proiectele cu menire specială finanțate de Uniunea Europeană.

„Nu avem niciun bănuț în plus. AȘM repartizează toți banii instituțiilor subordonate, iar acestea îi gestinează cum pot. Spre deosebire de alte institute, Grădina Botanică are posibilitatea să câștige bani suplimentari și să-și dezvolte infrastructura. Bani de la Guvern? Știți în ce stare e țara. Banii vin prin proiecte internaționale. Ar fi bine să câștige un grant european, dar trebuie să depună un proiect ca să câștige. Din altă parte de unde bani?”, ne-a întrebat retoric Aurelian Gulea, doctor habilitat și coordonatorul Secției de Științe Naturale și Exacte din cadrul Academiei. Gulea a amintit că banii veniți de la bugetul public se cheltuie „pentru salariile vai de capul lor și întreținere în proporție de 98% și rămân doar 2% care nu ajung pentru nimic”.