O nouă lege votată în Parlamentul Republicii Moldova este motiv de încordare a relațiilor între autoritățile din UTA Găgăuzia și puterea centrală de la Chișinău. Securizarea spaţiului informațional, decisă la Chișinău a nemulțumit conducerea prorusă a autonomiei.
Canalele rusești, prin „cenzura” moldovenească
Proiectul de lege privind modificarea Codului audiovizualului a fost votat joi, 7 decembrie, în două lecturi de 61 de deputați, iar scopul documentului este combaterea propagandei străine prin intermediul posturilor retransmise. Interdicţia se referă doar la programele informative, analitice şi militare și nu prevede închiderea unor televiziuni. Acest proiect vizează posturile TV retransmise de statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, printre ele numărându-se Federaţia Rusă.
Democrații găgăuzi nu au votat proiectul de lege
Deputații găgăuzi din fracțiunea Partidului Democrat, Nicolai Dudoglo și Cornel Dudnic, au refuzat să voteze acest proiect de lege, deoarece după părerea lor proiectul încalcă drepturile populației rusofone din Moldova, de asemenea și dreptul locuitorilor din Găgăuzia, unde limba rusă este una dintre cele trei limbi oficiale. Cel de-al treilea deputat găgăuz al PD, Demian Caraseni, a votat pentru această inițiativă. Lucrurile par să fie destul de simple: Plahotniuc a avut suficiente voturi pentru aprobarea acestui proiect de lege, iar Dudnic și Dudoglo vor fi candidații democraților din autonomie la următoarele alegeri și nu a dorit să-i discrediteze.
Nesupunerea Irinei Vlah
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a postat pe site-ul oficial al executivului găgăuz un mesaj prin care își arată indignarea față de decizia majorității parlamentare de a modifica Codul audiovizualului. În mesaj Vlah subliniază că „această decizie încalcă în mod direct dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a accesa informațiile și, în special, afectează publicul vorbitor de limbă rusă și locuitorii UTA Găgăuzia”. Bașcanul mai atenționează, de asemenea, că „rezultatul adoptării acestui proiect de lege va constitui o agravare a relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, care, la fel, nu corespunde intereselor naționale ale țării noastre” și consideră că „sub sloganul unei amenințări informaționale mitice, de fapt, are loc un război împotriva limbii ruse și dorește denaturarea prestigiului pe care îl are Federației Rusă în Republica Moldova”.
Declarația lui Vlah nu este însă în corespundere cu acțiunile acesteia. În calitate de bașcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah este și membră a Guvernului moldovean. Așa se face că în ședința din 19 iulie 2017, atunci când Guvernul Republicii Moldova a avizat proiectul de lege privind modificarea Codului audiovizualului, Irina Vlah a fost de acord cu adoptarea proiectului, fără să exprime vreo obiecție.
Găgăuzia ignoră decizia Chișinăului
În contextul criticilor aduse Legislativului de la Chișinău, bașcanul găgăuz anunță că nu va respecta interdicția Chișinăului și astfel „mass-media rusă, în conformitate cu legislația regională, va continua să se difuzeze integral în rețelele de cablu ale autonomiei”.
Codul audiovizualului din Găgăuzia, declarat ilegal
Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat la începutul anului 2016 propria lege „cu privire la televiziune și radio”, lege promulgată de bașcan în luna martie 2016. Documentul a fost contestat de mai multe organizații non-guvernamentale de media, care declarau că documentul este în contradicție cu legislația Republicii Moldova și solicitau ca acesta să fie revăzut.
Mesajul publicat de Vlah face parte din numeroasele acte de nesupunere ale autorităților găgăuze față de puterea centrală de la Chișinău. Spre exemplu, în luna iulie 2015 APG a adoptat propriul cod electoral al UTA Găgăuzia, iar în aprilie 2016 deputații de la Comrat au decis să se împotrivească prevederilor constituționale ale Codului educației și au votat în două lecturi propria lege care să reglementeze acest domeniu în autonomie. De asemenea, în perioada 2014-2015, din cauza legii privind scutirile locale din Găgăuzia, care le-a acordat mai multor agenți economici locali privilegii prin scutirea de la achitarea TVA și a accizelor, a păgubit statul cu peste 103,44 milioane de lei.
CITIȚI ȘI:
Chișinăul cere anularea unor legi din Găgăuzia. Comratul reacționează: „Este debilism”
asta nu e Vlah ,ci Bleah