Isteria rușilor, combătută de cifre. Câte școli rusești și câte românești au fost închise în ultimul deceniu

Liderul comuniștilor de al Chișinău, Vladimir Voronin, i s-a plâns cancelarului german, Angela Merkel, de faptul că elevii ruși rămân fără școli. Viceministrul de Externe de la Moscova, Grigori Karasin, a acuzat autoritățile de la Chișinău că prin optimizarea școlilor vor să lovească intenționat în școlile cu predare în limba rusă, iar tinerii ruși chiar au organizat proteste. Totuși, datele statistice arată că problema „atacului” asupra școlilor rusești prin lichidarea acestora este una inventată.

Noul Cod al Educației, adoptat în 2014, și reformarea sistemului educațional din Republica Moldova au aprins spiritele printre reprezentanții puterii de la Moscova, dar și printre adepții acesteia de la Chișinău, care au invocat mereu faptul că vorbitorilor de limbă rusă le este îngrădit dreptul la educație prin reducerea numărului școlilor cu predare în limba rusă. Astfel, reprezentantul diplomației ruse, Grigori Karasin, declara anterior, într-un interviu pentru ria.ru, că prioritatea Moscovei este ca limba rusă să aibă toată libertatea în țările unde există o diasporă mare formată din ruși.

Reprezentanții Kremlinului, îngrijorați de închiderea școlilor

Potrivit lui Karasin, reprezentanții Kremlinului sunt tot mai îngrijorați de decizia autorităților de la Chișinău de a optimiza instituțiile de învățământ și anume de faptul că sub incidența acestui proces cad în special școlile cu predare în limba rusă. Grigori Karasin vorbea atunci și de faptul că elevii unei școli cu predare în limbă rusă din Olănești, Ștefan Vodă i-a scris lui Vladimir Putin și s-au plâns că le este îngrădit accesul la studii în limba maternă, iar în acest condiții „Rusia nu are cum să nu reacționeze”.

Și Ambasadorul Rusiei de la Chișinău, Farit Muhametșin, s-a revoltat în privința faptului că limba rusă ar dispărea din instituțiile de învățământ din Republica Moldova, iar școlile de limbă rusă ar fi „victimele” procesului de optimizare lansat în cadrul reformei educației de autoritățile de la Chișinău.

„Campania de optimizare a sistemului de învățământ a dus în realitate la închiderea nemotivată și nejustificată a unui șir de școli cu predare în limba rusă”, a declarat Muhametșin într-un interviu pentru enews.md.

„Să apărăm școlile ruse”

În același timp, Liga Tineretului Rus din Moldova a protestat la Chișinău împotriva închiderii școlilor cu predare în limba rusă. Potrivit unimedia.md, manifestanții au venit la acțiune cu pancarte pe care scria „Să apărăm școlile ruse”, „Toți uniți – vom fi nebiruiți” sau „Limbile Moldovei – patrimoniul țării”.

Nu doar reprezentanții Moscovei sau vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova au văzut că autoritățile de la Chișinău închid deliberat școlile rusești, dar și politicienii de la Chișinău, aflați la putere, au adus aceleași acuzații Ministerului Educației. Astfel, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, i-a scris cancelarului german, Angela Merkel, despre cum etnicilor ruși li se încalcă drepturile în Republica Moldova, inclusiv prin închiderea școlilor. „În condițiile în care așa-numitul Președinte al Republicii Moldova declara dizolvarea iminentă a statului moldovenesc în România vecină, atunci când politica unirii moldo-române constituie practica zilnică a autorităților de la Chișinău, când se pregătește revizuirea statutului de neutralitate constituțională a Moldovei, când autoritățile urmăresc o politică agresivă de închidere a mass-media independente care difuzează în limba rusă , atunci când se închid școlile cu predare în limba rusă, când rușii și vorbitorii de limbă rusă sunt numiți oficial ocupanți, când se admite înregistrarea organizațiilor neo-fasciste, atunci când guvernarea provoacă conflicte interne – reglementarea transnistreană este imposibilă”, susținea Voronin în epistola adresată Angelei Merkel, potrivit ziare.com.

În afară de Vladimir Voronin, și fostul deputat comunist Vadim Mișin a declarat că minoritatea rusă este marginalizată și îi este îngrădit accesul la studii în limba maternă, dar și liderul socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat în plenul Parlamentului miniștrii guvernării de faptul că închid școlile cu predare în limba rusă.

Au fost închise 51 de școli cu predare în limba rusă, într-un deceniu

Totuși, datele furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru moldNova.eu arată că numărul școlilor cu predare în limba rusă s-a redus de la 282 de instituții cât era în 2005 la 231 de instituții. Prin urmare, numărul acestora s-a diminuat cu 51 de școli sau cu peste 18%. În 2015 au fost cu șase școli mai puține decât în 2014.

În același timp, un raport privind educația din Moldova, publicat recent de BNS, arată că în 2005 erau 1.558 de instituții cu predare în limba română, iar în 2015 – 1.323 de școli. Astfel, pe parcursul unui deceniu au fost închise 235 de școli. Și numărul elevilor care studiază în limba rusă a scăzut de la 105.251 cât era în 2005 la 63.923 în 2015 sau cu circa 40% în timp ce numărul elevilor care studiază în limba română s-a redus cu peste 34%. Astfel, dacă în 2005 erau 410.897 de elevi, în 2015 numărul acestora a fost de 268.762.

Datele statistice mai arată că 90% din școlile din stânga Nistrului sunt cu predare în limba rusă.