Reprezentanții minorităților etnice din Republica Moldova vor fi nevoiți să studieze limba română dacă vor dori să se regăsească în funcții de conducere ale instituțiilor de stat. Guvernul de la Chișinău a aprobat miercuri Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru următorii 11 ani. Chiar și așa, în documentul elaborat de Biroul Relații Interetnice nu se menționează niciodată denumirea „limbii de stat” pe care rușii, ucrainenii, bulgarii sau găgăuzii din Republica Moldova trebuie să o cunoască.
Astfel, autoritățile Republicii Moldova își doresc o societate egalitară, unde toate minoritățile etnice să știe limba română și să se implice în viața politică, socială, culturală și economică. Până acum, acestea nu au reușit să-și integreze minoritățile naționale, iar diferențierea interetnică este vizibilă și în prezent.
Prin documentul elaborat de Biroul Relații Interetnice Guvernul își propune să asigure condiții egale de studiere a limbii române pentru toate minoritățile etnice. În același timp, statul promite să promoveze limbile minorităților naționale, să le asigure informație în limba maternă și respectarea valorilor culturale ale acestora. Nediscriminarea etniilor, respectarea diversității lingvistice, toleranța față de cultura lor și cunoașterea limbii române sunt elemente ce consolidează societatea și integrează minoritățile.
Cunoscând limba română, persoanele de alte etnii vor putea ocupa funcții publice de conducere, nu doar funcții de execuție. Astfel, autoritățile de la Chișinău speră că vor putea valorifica potențialul maxim al acestora. La moment, implicarea oamenilor de alte etnii în sectorul juridic și administrativ este insuficient, se mențioenază în document. Pe lângă acest lucru, statul cheltuie bani pentru traducerea actelor în două limbi – română și rusă. În școlile din țara noastră se predă limba română, dar minoritățile naționale continuă să posede cunoștințe foarte limitate, ceea ce este un obstacol pentru integrare și implicare civică.
Pentru înlăturarea acestor bariere, autoritățile de la Chișinău vor să introducă un sistem de evaluare a cunoștințelor de limbă română, să mărească numărul materialelor didactice în format electronic și să promoveze studierea limbii de stat cu ajutorul mass-media și a ONG-urilor.
Unitate prin diversitate
De asemenea, Guvernul vrea să protejeze și să dezvolte limbile minorităților naționale pentru promovarea diversității lingvistice, să încurajeze organizarea activităților sociale, culturale, sportive și turistice dintre etnii pentru descoperirea valorilor. Perfecționarea cadrului legal, instruirea jurnaliștilor, revizuirea statutului Casei Naționalităților sunt alte acțiuni îndreptate spre consolidarea realțiilor interetnice din Republica Moldova.
Respectarea limbii și tradițiilor culturale ale grupurilor etnice, dar și crearea oportunităților de a învăța limba română, sunt practici acceptate de Uniunea Europeană, spune Viorica Antonov, expert în politici sociale în cadrul IDIS „Viitorul”.
„Originea sau limba nu trebuie să fie un obstacol pentru integrare. E foarte importantă politica de toleranță, egalitate și diversitate. La noi în țară, deși avem și Biroul Relații Interetnice, ei sunt priviți unilateral, din perspectiva ajutorării lor, dar ca atare sunt aceeași cetățeni ai Republicii Moldova”, consideră Antonov. Lipsește o politică de integrare totală a tuturor sub același drapel al cetățeniei, valorificarea culturii acestor minorități, limbii, dar și crearea opțiunilor egale ca să poată învăța limba română, să poată accede la piața forței de muncă, explică experta.
Cât va costa integrarea minorităților naționale?
„Am observat că persoanele de etnie romă au acces mai puțin la serviciile de sănătate, educație, din simplu motiv că nu au buletin de identitate, nu au acces la o casă etc. Diferența dintre Moldova și Uniunea Europeană privind respectarea valorilor europene este foarte mare. Limba romănă este obigatorie pentru toți, dar să fie și intrumente care ajută la valorificarea tradițiilor personale ale grupurilor etnice, să nu fie inhibate. Nu există suficiente cadre și bani ca să fie valorificat tot potențialul entităților”, crede Viorica Antonov.
Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 prevede că Biroul Relații Interetnice va elabora trei planuri de acțiuni pentru diferite perioade. Autorii recunosc că implementarea acestui document va necesita costuri mari. Aceștia nu precizează nicio sumă estimativă, dar subliniază că banii vor fi alocați din bugetul public, fonduri externe, granturi, parteneriate publice-private și sponsorizări.
Deoarece datele recensământului populației din 2014 întârzie să fie făcute publice, vom menționa că potrivit ultimul recensământ, efectuat în anul 2004, cele mai mari grupuri etnice care locuiesc în Republica Moldova sunt ucrainenii (8,4%) și rușii (5,9%). Acestea sunt urmate de găgăuzi (4,36%) și bulgari (1,94%). În țara noastră mai locuiesc romi, belaruşi, evrei, polonezi, armeni, nemţi, tătari, azeri, greci, uzbeci, ciuvaşi, lituanieni, letoni, estonieni etc. În anul 2004, existau 176 localități în care ponderea minorităților naționale depășea sau era egală cu 20% din totalul populației.