O studentă la Medicină, cuminte și exemplară, a fost găsită spânzurată în pădurea de lângă Orhei, un tânăr din Anenii Noi s-a aruncat pe calea ferată, fiind strivit de tren după ce s-a certat cu mama și bunica, un băiat din Ocnița s-a aruncat în gol la Botanica după o ceartă cu iubita, iar o tânără s-a spânzurat de un copac lăsând la picioarele ei două bilete de adio. Sunt doar câteva din titlurile care descriu tragediile ce au zguduit societatea din Republica Moldova de la începutul anului.
Zilnic, cel puțin o persoană se sinucide în Republica Moldova
În fiecare zi, în Republica Moldova cel puțin o singură persoană decide să renunțe la viață și își pune capăt zilelor, iar tentativele sunt de 20 de ori mai multe. Deși cele mai multe tragedii de acest gen au loc în sate, ținând cont de numărul mai mic al orașelor și densitatea populației, situația este cu mult mai alarmantă în mediul urban. Este tabloul acestui fenomen dureros, descris de Liuba Ceban, administratoarea Liniei Verzi pentru prevenirea suicidului, astăzi, 10 mai, în cadrul conferinței de presă: „Anul 2016: Calendarul deceselor prin suicid devine neîncăpător Bărbații moldoveni care au ales să își ia zilele sunt de trei ori mai mulți”. Ceban a declarat că principalele cauze care duc la sinucideri nu sunt migrația, alcoolul sau sărăcia, dar singurătatea, crizele emoționale sau problemele de sănătate mintală. Toate aceste persoane în loc să fie salvate și ajutate să renunțe la gândurile de a-și pune capăt zilelor, sunt lăsate în voia sorții, iar în cazul celor cu probleme psihice situația este și mai gravă.
Ce-i, „padruga”, încă nu ai murit?
„Aceste persoane sunt discriminate. Era o femeie bolnavă de schizofrenie, care în loc să fie ajutată era întrebată de specialiști: Ce-i, „padruga”, încă nu ai murit?” M-am confruntat cu diferite clișee și prejudecăți, de la faptul că mi se spunea că cei care își pun capăt zilelor sunt proști, slabi de fire până la constatări absurde de genul că se mai curăță universul și nimeni nu are ce să le facă. Fiecare poate salva o viață. Toată lumea poate preveni acest fenomen: autorități, poliție, medici, angajatori, apropiați, dacă ar ști care sunt semnele că cineva suferă și că se poate gândi la a-și curma viața, iar specialiștii trebuie instruiți”, a explicat Liuba Ceban.
De trei ori mai mulți bărbați își curmă zilele
Potrivit expertei, în Republica Moldova numărul bărbaților care se sinucid este de trei ori mai mare decât cel al femeilor, iar explicația este una simplă. „Pentru că la noi există o cultură în care bărbatul trebuie să fie puternic și să nu spună nimic, de mici băieții sunt învățați să ignore lumea lor interioară, să nu spună prin ce stări emoționale trec, pentru că ar fi un semn de slăbiciune. Vreau să fac un apel către bărbați, puterea voastră nu se măsoară prin situațiile dificile prin care treceți și nu este o rușine să cereți ajutor”, a precizat administratoarea Liniei Verzi pentru prevenirea suicidului.
Apelul telefonic, costisitor pentru cei care au nevoie de ajutor
În Republica Moldova, comparativ cu majoritatea țărilor europene, apelul la linia verde pentru prevenirea suicidului este cu plată și, astfel, multe persoane nu își pot permite să stea ore în șir pentru a discuta despre stările emoționale prin care trec și care ar duce la decizia de a-și curma viața. Prin urmare, Liuba Ceban susține că, deși a apelat și la deputați, reprezentanți ai mai multor instituții și autorități locale pentru combaterea acestui fenomen, lucrurile nu s-au mișcat din loc, deoarece au urmat reacții puține și acelea „cu interese”. Experta a mai spus că drumul până la obținerea unui număr gratuit pentru Linia Verde este foarte anevoios, însă este o măsură absolut necesară pentru a salva vieți. „Linia Verde nu este singura acțiune care trebuie să fie întreprinsă în acest sens. Sunt necesare politici naționale, implicarea autorităților și instruirea specialiștilor. Calendarul sinuciderilor a devenit neîncăpător”, a mai menționat Liuba Ceban.
Ea a precizat că în unele țări lupta pentru scăderea ratei suicidului cu circa 30% a durat și până la 9 ani.
Republica Moldova, aproape de plutonul fruntaș al sinuciderilor la nivel internațional
Rata sinuciderilor în Republica Moldova a fost de 16,34 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2014 conform Anuarului Statistic publicat de Biroul Național de Statistică. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de anii 2008-2009 când rata sinuciderilor ajunsese la peste 18/100.000 de persoane. Conform statisticii alcătuite în anul 2015 de Organizația Mondială a Sănătății, cea mai înaltă rată de sinucieri există în Guyana – 44 de cazuri la 100.000 de persoane. Pe următoarele locuri se află Coreea de nord cu 38 / 100.000, Coreea de Sud cu 28,9 / 100.000, Lituania cu 28,2 / 100.000. În Rusia rata sinuciderilor este de 19,5 / 100.000 de persoane, comparabilă cu Japonia și Ungaria.
În Republica Moldova 29,5 bărbați din 100.000 aleg sinuciderea, comparativ cu doar 4,5 din 100.000 de femei. Grupa de vârstă cea mai afectată de sinucideri este de peste 40 de ani, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în mediul rural din Republica Moldova.