Revizuirea programului școlar pentru a asigura promovarea diversității, crearea claselor multilingve, dar și constituirea unui secretariat permanent la Guvern pe problemele minorităților reprezintă doar câteva din recomandările pentru autoritățile de la Chișinău ale raportorului special al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru chestiunile minorităţilor, Rita Izsak-Nadiayne.
Reprezentantul ONU și-a prezentat constatările în cadrul unei conferințe de presă, miercuri, 29 iunie, la Chișinău, după ce timp de 10 zile a vizitat regiunea transnistreană, Găgăuzia, orașele Bălți, Taraclia și a discutat cu diverse comunități religioase și etnice. Un raport final va fi făcut public în anul 2017 la New York.
„Unitatea în diversitate trebuie să fie promovate în manualele școlare, în special în predarea istoriei, prin intermediul programelor mass-media și prin asigurarea participării tuturor comunităților în procesul decizional”, a spus Izsak-Nadiayne.
Aceasta a subliniat că în Republica Moldova violența, intimidarea sau agresiunea în baza apartenenței naționale, etnice, lingvistice sau religioase sunt fenomene rare. La rândul lor, reprezentanții comunităților minoritare s-au arătat frustrați de modul în care este promovată integritatea lor în societate – ei cred că acest lucru seamănă mai mult cu o asimilare.
Problema lingvistică este cea mai gravă
Cele mai sensibile probleme ale minorităților, în opinia Ritei Izsak-Nadiayne, sunt politizarea limbii utilizate și divizarea cetățenilor sub aspectul preferițelor geopolitice.
Reprezentantul ONU a menționat că mulți reprezentanți ai comunităților etnice minoritare i s-au plâns că cererile lor adresate instanțelor de judecată în limba rusă rămân fără răspuns sau sunt refuzate. Aceștia își doresc protejarea dreptului de a utiliza limba maternă și de circulație interetnică în viața privată și publică fără discriminare.
Raportorul ONU a specificat că utilizarea contractelor bancare într-o singură limbă, accesul la asistență medicală, inclusiv respingerea apelurilor făcute în limba maternă a comunităților minoritare către serviciile ambulanței reprezintă alte probleme grave din domeniu. Și minoritățile etnice au menționat că autoritățile nu au un mecanism eficient și viziune națională în privința predării limbii de stat la toate nivelele, începând cu grădinițele.
Situația este alta în regiunea transnistreană. Acolo limba rusă domină în sfera publică, deși limbile româna (în regiunea transnistrană i se spune moldoveneasca) și ucraineană au un statut de circulație oficială. Rita Izsak-Nadiayne a menționat că în regiune mai persistă un șir de probleme cu privire la școlile cu predare în grafie latină (în regiune mai sunt școli cu predare în limba română cu grafia chirilică – n.n.).
„Situația privilegiată” a Bisericii Ortodoxe, din nou în atenția ONU
Raportorul de la ONU a mai spus că a recepționat îngrijorări cu privire la rolul dominant al Bisericii Ortodoxe în raport cu determinarea moralei și valorilor în societate.
La rândul lor, reprezentanții Mitropoliei Moldovei au menționat că au depus efort pentru păstrarea şi promovarea drepturilor minorităţilor religioase, însă au cerut și respectarea principiilor creștine de către aceștia. „Consider că în Biserică este oportun să se discute şi să se promoveaze egalitatea, nediscriminarea şi toleranţa, pentru formarea unei societăţi trainice și curate, atâta timp cât toate aceste drepturi nu încalcă preceptele evanghelice și fundamentele creștine”, a comentat Episcopul vicar de Soroca Ioan la întâlnirea cu Rita Izsak-Nadiayne.
Despre „situația privilegiată” a Bisericii Ortodoxe din Moldova a vorbit și un alt raportor ONU, în anul 2011 – Heiner Bielefeldt a spus atunci că „nimeni nu contestă că Biserica Ortodoxă a avut un rol important în istoria RM” și s-a întrebat „de ce trebuie menționat acest lucru în lege?”.
Evreii se plâng de acte de vandalism
Comunitățile evreiești s-au plâns raportorului ONU pe actele de vandalism în cimitirele evreiești și jafurile din sinagoge.
Rita Izsak-Nadiayne s-a întâlnit și cu comunități relativ noi din Moldova – musulmani și afro-descendenți. Musulmanii i-au raportat că ofițerii de la Biroul de migrație și polițiștii ar fi admis atitudini rasiale împotriva lor.
Organizațiile religioase au menționat despre procedura complicată de întregistrare a cultelor.
Romii din Moldova se simt marginalizați
O atenție semnificativă în raportul reprezentantul ONU a fost acordată comunității rome. Rita Izsak-Nadiayne (mama ei este de origine romă – n.n.) a spus că aceștia sunt indignați că sunt marginalizați din punct de vedere economic, social, dar și politic. Romii din Moldova s-ar fi plâns și de cazuri de discriminare și xenofobie împotriva lor.
Constituirea rețelelor de mediatori de etnie romă nu s-a soldat cu succes în opinia Ritei Izsak-Nadiayne. Doar zece din numărul preconizat de 48 de mediatori de etnie romă sunt angajați să comunice cu autoritățile locale. Ea a recomandat ca toate locurile vacante să fie ulterior ocupate, iar salariile acestora să fie asigurate din bugetul central.
Reprezentantul ONU nu a uitat să menționeze că pe parcursul ultimelor alegeri, două femei rome au fost alese în consiliile municipale.
Îngrijorări privind inițiativa de a sancționa „propaganda homosexualității”
Rita Izsak-Nadiayne a mai spus că minoritățile ar trebui să fie invitate să joace un rol mai activ în viața publică și politică la nivel național și regional. Politicile publice ar trebuie să permită accederea minorităților în organe reprezentative, inclusiv în Parlament, pe baza unor mandate pe circumscripțiile electorale.
La Chișinău, reprezentanții Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării au menționat că nu au dreptul să impună sancțiuni și nu pot să efectueze investigații de la fața locului în baza unor semnalări a abuzurilor de acest gen.
Ambasadorul de la ONU și-a exprimat îngrijorarea în privința inițiativelor legislative de a abroga Legea egalității și introducerea unor amenzi pentru propagarea homosexualității, așa cum prevede o inițiativă a Partidului Socialiștilor. „Dacă Legea Egalității va fi modificată în mod regresiv sau pe deplin abrogată, acest fapt va constitui o încălcare în sine a drepturilor omului”, a comentat aceasta.
Cine este Rita Izsak-Nadiayne
Rita Izsak-Nadiayne este originară din Ungaria. Familia tatălui său a fost expulzată din Slovacia în Ungaria în 1947 din cauza că acesta era de etnie maghiară.
Aceasta are diplomă de master în drept obținută la Universitatea Pázmány Péter Catolică din Budapesta. Rita Izsak-Nadiayne și-a început cariera în Centrul European cu sediul la Budapesta pentru Drepturile Romilor, iar mai târziu a devenit consultant în Oficiul Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului. A mai lucrat în Somalia la o organizație pentru tineret cu sediul la Londra. Ulterior, în Bosnia și Herțegovina se alătură OSCE în calitate de ofițer pentru drepturile omului.
În Ungaria aceasta a fost responsabilă de strategiile naționale de integrare a romilor. Actualmente este expert independent privind problemele minorităților în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și se află deja la al doilea mandat. Carierea la ONU și-a început-o de la 1 august 2011.
Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992.