Putin îi va transmite lui Dodon „Planul Kozak-2”

Pe lângă problemele economice, principalele subiecte de discuție dintre Igor Dodon și Vladimir Putin vor viza Transnistria și soldații ruși din regiune. Cei doi se întâlnesc astăzi la Moscova, în cadrul primei vizite oficiale a președintelui Republicii Moldova în străinătate după învestire.

Rezultatul întrevederi Dodon-Putin poate culmina cu un nou „plan Kozak”, care să prevadă crearea Moldovei federale în care Tiraspolul să aibă drept de veto, scrie publicația rusă Nezavisimaia Gazeta, citându-l pe politologul german Alexandr Rahr. De asemenea, cei doi președinți ar putea conveni asupra păstrării armamentului rusesc în regiune.

Despre faptul că problema transnitreană va fi subiectul principal al discuției scrie aproape toată presa rusă (TASS, Ria Novosti etc.), lucru evidențiat și în anunțul administrației prezidențiale de la Kremlin privind întrevederea dintre Dodon și Putin. Anterior, Igor Dodon a declarat că va pleca la Moscova având în vedere două probleme: ridicarea embargourilor economice impuse producătorilor agricoli moldoveni și anularea interdicțiilor de intrare pe teritoriul Federației Ruse a migranților moldoveni.

Federalizare în baza condițiilor Moscovei

Alexandr Rahr, care este și consilierul companiei Gazprom pentru Europa, crede că Uniunea Europeană, care a împiedicat în anul 2003 semnarea Memorandumului Kozak de către șeful statului de atunci, Vladimir Voronin, nu va interveni de data aceasta.

„Solana (Javier Solana, reprezentantul UE pentru relații externe din acea perioadă – n.a.) l-a sunat personal pe Voronin, iar acesta n-a putut rezista, crezând că UE va ajuta Moldova. Dar astăzi geopolitica s-a schimbat. Uniunea Europeană, care este ocupată cu propriile probleme și cu Trump (Donald Trump, președintele SUA – n.n.) nu acordă atenție nici Moldovei, nici Ucrainei”, a spus Rahr. Acesta crede că astfel un nou „plan Kozak”, dar cu o altă denumire, este foarte posibil să apară „și să fie susținut la Chișinău”.

Alexandr Rahr a mai menționat că Dodon este președinte ales de cetățeni, iar astfel țara s-a transformat din una parlamentară în una prezidențială. „Guvernul trebuie să i se supună lui Dodon, iar în Parlament mai este de muncă, pentru a convinge deputații să accepte noua formulă de unire cu Transnistria. Desigur, în baza condițiilor Moscovei, dacă ea își va dori acest lucru. Dodon trebuie să înțeleagă ce vrea Moscova: rezolvarea problemei transnistrene în baza unei federații sau păstrarea status-quo-ului pentru folosirea lui ulterioară ca și argument în cazul presiunilor la adresa Chișinăului sau a UE”, a declarat Rahr.

Apropierea de Moscova și cursul spre UE în același timp, o idee care nu a convins pe nimeni

Nezavisimaia Gazeta amintește despre faptul că Igor Dodon a fost ales prin vot direct de cetățenii Republicii Moldova și observă că prima sa vizită oficială în străinătate nu are loc la Bruxelles, așa cum au făcut predecesorii săi, dar la Moscova. Acest lucru a și fost menționat de Dodon atât în campania electoral, cât și după învestirea în funcția supremă în stat. „Declarația precum că apropierea de Moscova nu înseamnă anularea cursului de integrare europeană, ci dimpotrivă – îl întărește, încă nu a convins pe nimeni”, subliniază jurnaliștii.

Vizita lui Dodon la Moscova dă start campaniei electorale pentru parlamentare

În lipsa unei majorități în Parlament și cu un guvern declarat proeuropean, Igor Dodon nu prea are ce face cu programul electoral al partidului pe care l-a condus până în decembrie – PSRM – decât să emită decrete sau declarații politice. Totuși, potrivit sondajelor la scrutinul parlamentar, socialiștii alături de alte partide proruse ar putea câștiga un număr important de voturi. Analistul politic Anatol Țăranu crede astfel că vizita lui Igor Dodon la Moscova înseamnă de fapt lansarea în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2018.

Potrivit lui Țăranu, la Moscova Dodon va repeta că este gata să promoveze federalizarea țării cu scopul reintegrării ei, adică întoarcerea sub jurisdicția Chișinăului a Tiraspolului, scrie Nezavisimaia Gazeta. În schimb, analistul politic admite că Dodon și Putin nu vor discuta despre perspectivele aflării în stânga Nistrului a Grupului Operativ a Trupelor Ruse (GOTR), despre evacuarea cărora Chișinăul a vorbit de mai multe ori, făcând referire la acordul OSCE de la Istanbul din 1999. Țăranu a precizat că federalizarea Republicii Moldova înseamnă faptul că GOTR poate rămâne în regiune atât timp cât va avea nevoie Moscova. De fapt, rezultatele unui referendum ilegal desfășurat în stânga Nistrului au arătat că cei mai mulți locuitori își doresc menținerea trupelor ruse, considerându-le garantul păcii în regiune.

Kievul urmărește pașii lui Dodon

Federalizarea Moldovei nu este văzută însă cu ochi buni nu numai la Chișinău, dar și la Kiev „care urmărește cu îngrijorare fiecare pas al lui Dodon, în special în legătură cu Transnistria, cu care Ucraina are frontieră directă”, a mai spus Țăranu.

Despre faptul că delegația moldovenească va discuta insistent subiectul federalizării a vorbit și politologul Oazu Nantoi într-un interviu pentru Radio France International. „Igor Dodon și Irina Vlah, bașcanul autonomiei găgăuze, ar putea promova la Moscova ideea federalizării R. Moldova. Să nu uităm cum Vlah a fost desemnată de Kremlin în calitate de bașcan al autonomiei găgăuze. A avut loc o ingerință absolut brutală și necivilizată din partea Federației Ruse în favoarea Irinei Vlah și toți ceilalți candidați din start au fost lipsiți de orice șansă”, a spus Nantoi.

Dodon, ales „la timp” președinte pentru a apăra etnicii ruși din Chișinău?

Autoarea articolului din Nezavisimaia Gazeta, Svetlana Gamova, observă că „nu toți cetățenii Republicii Moldova susțin cursul prorusesc al noului președinte” și descrie o situație în care s-ar fi convins personal de acest lucru. Aceasta afirmă că deplasându-se de la Chișinău la Moscova cu avionul, lucrurile i-ar fi fost aruncate demonstrativ pe podea. „Curios este că nimeni nu a intervenit în favoarea jurnalistului rus. A devenit clar: acești oameni nu-s ai lui Dodon, deși majoritatea dintre ei, după cum a devenit clar, au fost aceiași migranți despre drepturile cărora va discuta astăzi Igor Dodon cu Vladimir Putin”, scrie autoarea. Gamova compară această situație cu „anii ’90 ai secolului trecut, când în Chișinău rușilor li se spunea în troleibuz să tacă, pentru a nu fi bătuți că nu cunosc limba” și îl slăvește pe Dodon pentru că a venit în funcție „la timp”, în apărarea minorităților etnice.

Rămâne însă neclar dacă situația din troleibuz de la începutul anilor ’90 descrisă de autoarea din Nezavisimaia Gazeta a fost o experiență proprie sau nu.

Igor Dodon se va afla în capitala Federației Ruse până mâine, 18 ianuarie. Pe lângă întrevederea cu Vladimir Putin, delegația moldovenească se va întâlni cu preşedintele Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienco, cu vicepremierul Dmitri Rogozin, cu ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, cu preşedintele Colegiului Comisiei Economice Euroasiatice, Tigran Sarkisyan, dar și cu Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril. În ultima zi a vizitei, Dodon va avea o întâlnire cu moldovenii care muncesc în Moscova, conform programului pe care l-a anunțat acesta.

Din delegația moldovenească la Moscova nu face parte niciun membru al Guvernului, aceasta fiind reprezentată, pe lângă Igor Dodon, de liderul PSRM, Zinaida Grecianîi, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, consilierii Ion Ceban, Vasilii Șova și Andrei Neguță, precum și ambasadorul Moldovei la Moscova, Dumitru Braghiș.