Construcția de pe strada Muncești 46, de lângă biserica „Sf.Treime” care aparține preotului Vasile Panas este neautorizată. Conform deciziei instanței de judecată, clădirea trebuia să fie demolată. După reexaminarea dosarului, Curtea de Apel Chișinău l-a recunoscut vinovat pe preot, dar a încetat urmărirea din cauza că termenul de prescripție expirase. Totuși, construcția are și în momentul de față statut neautorizat.
Inspecția de Stat în Construcții a depistat, pe 25 octombrie 2013, o construcție neautorizată amplasată pe strada Muncești 46. Este vorba de o casă de locuit de cca 156 de metri pătrați. Potrivit Inspecției, casa este construită pe teren municipal, acaparat abuziv și alăturat bisericii „Sf, Treime” de pe adresa menționată. Acest fapt contravine Legii privind calitatea în construcții. Inspecția a anunțat că toate lucrările de construcție au fost sistate însă chiar și în momentul de față acestea sunt în toi.
Preot, prins cu minciuna
Pentru a vedea care este situația construcției, dar și cine efectuează lucrările acesteia ne-am deplasat la fața locului. Cei care efectuau lucrările de construcție au fost surprinși tencuind un perete. Întrebați cine este responsabil de construcție, dar și cine îi remunerează pentru munca lor, ei au răspuns că preotul Bisericii Sf. Treime îi plătește și că preotul știe mai multe detalii. Imediat ce au înțeles că ne interesăm de construcție și-au strâns uneltele și au plecat. Chiar și vecinii au confirmat că lucrările de construcție a respectivei clădiri se desfășoară la comanda preotului, întrucât aceștia l-au văzut de mai multe ori discutând cu muncitorii.
Vasile Panas: Este averea enoriașilor
Părintele bisericii care era ocupat cu rânduielile bisericești s-a lăsat așteptat pentru ca într-un final să ne spună că respectiva construcție este de fapt a comunității, menționând că aceasta este averea enoriașilor și că aici se preconizează a fi o școală duminicală. Părintele Vasile Panas, al cărui nume l-am aflat de la femeia de serviciu din biserică, Anghelina Gadarac, a subliniat faptul că lucrătorii muncesc din propria dorință, nefiind plătiți. Întrebat dacă deține acte pentru această anexă, el ne-a sugerat să cerem acte de la comunitate, strigând din mașină că este decizia judecătorească care îl absolvă de explicații. „Căsuța asta are și cruce pe dânsa, oare chiar o va da jos!”, a exclamat preotul după care a urcat în mașină și s-a făcut nevăzut.
Clădirea a rămas cu statut neautorizat
Viorel Rabei, șef al serviciului juridic din cadrul Inspecției de Stat în Construcții, analizând rapoartele săptămânale din anul 2013, ne-a dezvăluit referitor la cazul respectiv, că Judecătoria Râșcani a luat decizia de demolare a construcției pentru că a fost catalogată ca fiind neautorizată. Ulterior, preotul, Vasile Panas o atacat decizia la Curtea de Apel Chișinau și prin decizia Curții a fost returnat dosarul la reexaminare, iar după rejudecare magistrații l-au recunoscut vinovat pe Vasile Panas. Totuși, urmărirea a încetat urmărirea deoarece termenul de prescripție expirase, însă construcția respectivă a rămas cu statut neautorizat. Informațiile au fost confirmate și de informațiile prezente în hotărârea judecătorească pe care ni le-a prezentat Judecătoria Râșcani.
Niciodată nu a fost demolată o construcție neautorizată
Vasile Coşuleţ, fost specialist principal din cadrul direcţiei arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, care a activat 22 de ani în acest domeniu, a menționat că în atribuțiile primăriei era depistarea construcției ilegale, după care se elabora un act de constatare unde erau indicate toate abaterile. Potrivit lui Coșuleț, actul de constatare era prezentat Inspecției de Stat în Construcții care ulterior întocmea un proces verbal și-l înainta în judecată. „Judecata trebuie să adopte hotărârea finală și, de obicei, dacă lumea are parale, plăteau și ieșeau basma curată din toată treaba aceasta”, conchide Vasile Coșuleț.
El a mai spus că în perioada în care a activat niciodată nu a fost luată decizie de demolare a unei construcții neautorizate. Potrivit datelor oficiale furnizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, în perioada 2011-2016, în capitală au fost depistate 3.704 de construcții neautorizate.