Cele mai mari instituții de învățământ superior din țară – Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPS „Ion Creangă”) și Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) – nu-și fac publice bugetele pe care le administrează și refuză să prezinte datele privind veniturile și cheltuielile atunci când acestea sunt solicitate.
În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 31 de instituții de învățământ superior – 19 instituții de stat și 12 instituții private. În instituţiile de stat numărul studenţilor în anul de studii 2014-2015, comparativ cu anul precedent, a scăzut cu 48,2%, iar în instituţiile private – cu 7,1 %.
Universitatea Tehnică, cea mai bogată
Pe lângă venitul propriu, instituțiile de învățământ superior din țară primesc susținere financiară și din partea statului. Ministerul Educației are în subordine 12 astfel de instituții. Chiar dacă numărul total al studenților este în scădere, în ultimii 4 ani ministerul a alocat universităților sume tot mai mari pentru buna funcționare a acestora.
În total, sumele alocate de Ministerul Educației universităților din Republica Moldova s-au majorat în ultimii 4 ani cu aproape 8 milioane de lei:
În top se găsește Universitatea Tehnică a Moldovei, care a primit în anul 2016 cei mai mulți bani de la buget, peste 130 de milioane de lei anual, fiind urmată de Universitatea de Stat, cu 97,1 milioane de lei, și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” – 52,2 milioane de lei. Cele mai mici sume le-a revenit Institutului de Relații Internaționale (7,3 milioane de lei), Universitatea de Stat din Taraclia (4,1 milioane de lei) și Institutul de Științe ale Educației (1,4 milioane de lei).
Universitatea din Cahul, una din puținele instituții transparente
Am solicitat universităților care primesc cei mai mulți bani de la bugetul de stat informații privind cheltuirea banilor primiți. Am constatat că majoritatea dintre ele nu sunt deschise atunci când e vorba de bani, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” de la Cahul dovedindu-se a fi singura care ne-a trimis datele solicitate.
În anul 2014, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” de la Cahul a primit de la bugetul de stat 14,2 milioane de lei; în anul 2015 – 15,2 milioane de lei, iar în 2016 – 16,8 milioane de lei. În același timp, conform conducerii instituției, veniturile extrabugetare – acumulate din taxele de studii, plata pentru chiria în cămine etc., precum și granturi sau sponsorizări – au adus în bugetul instituției aproape 10 milioane de lei în anul 2016.
Astfel, conform datelor furnizate de administrația universității din Cahul, în anul 2016 venitul total al instituției s-a ridicat la 26,5 milioane de lei. Acesta a fost obținut din studiile cu taxă, plata pentru chirie în cămine, darea în arendă a bunurilor, instruire militară, granturi și sponsorizări. Din această sumă, cea mai mare parte – 92,3% sau 25,5 milioane de lei – au fost cheltuiți pentru procesul de studii, urmate de întreținerea căminelor (1,4 milioane de lei).
Studenți mai puțini, bani mai mulți
Din banii destinați procesului de studii 52% (14,2 milioane de lei) au fost pentru cheltuielile salariale. Alte cheltuieli s-au îndreptat spre reparații (19%), cheltuieli materiale (15%) și plata burselor sau îndemnizațiilor (14%).
Conducerea universității a precizat că în anul 2016 salariul mediu lunar pe instituție a constituit 4.245 de lei, iar pentru întreținerea fiecărui student au fost cheltuiți 18.768 de lei anual. Această sumă este în creștere față de anul 2015 (16.922 de lei). Numărul studenților a scăzut însă în ultimii ani – de la 1.226 în 2012 la 1.122 în 2016. Universitatea de Stat din Cahul ocupă locul nouă în topul universităților din țară, întocmit de Webometrics.info.
Veniturile și cheltuielile, ținute în sertar
Majoritatea instituțiilor de învățământ superior din țară nu-și fac publice bugetele pe care le administrează, iar cele mai mari dintre ele, precum USM, UTM sau ASEM au refuzat să prezinte aceste date atunci când au fost solicitate.
Nici administrația de la USM și nici cea de la UTM nu au răspuns la solicitările noastre, iar reprezentanții ASEM s-au limitat să ne trimită doar numărul de studenți care ocupă un loc bugetar, motivând că veniturile și cheltuielile sunt date confidențiale. Spre exemplu, rectorul USM, Gheorghe Ciocanu, s-a îmbolnăvit subit când a primit solicitarea noastră, iar asistenta acestuia ne-a spus că nu se știe când se va însănătoși. Timp de o lună și jumătate nu am primit vreun răspuns nici pe e-mail, nici la telefon. Venitul ASEM, precum și modul cum sunt cheltuiți banii instituției „reprezintă o informație confidențială”, ne-a răspuns la rândul său Sergiu Baciu, șeful Departamentului Studii, Dezvoltare Curriculară și Management al Calității din cadrul instituției.
La rândul său, conducerea UPS „Ion Creangă” ne-a trimis doar numărul studenților înmatriculați în ultimii 3 ani de studii, precum și suma totală a bugetului aprobat în anii 2014-2017, nu și repartizarea cheltuielilor. Din acestea, putem observa că numărul studenților este în scădere: 5.497 în anul de studii 2014-2015; 5.172 (2015-2016) și 4.685 (2016-2017). În același timp, veniturile obținute de universitate s-au majorat cu 5 milioane de lei în ultimii 4 ani.
Fosta viceministră a Educației Tatiana Potîng ne-a spus că informațiile privind veniturile universităților ar trebui să fie făcute publice, fiindcă acestea sunt subvenționate din bugetul de stat. „Instituțiile nu trebuie să-și ascundă veniturile, cu toate că mi se pare tendențioasă această formulare, de vreme ce veniturile sunt discutate, aprobate în Consiliul de Dezvoltare Strategică format în mare parte din membri din afara instituției”. Potîng a afirmat că nu cunoaște câte instituții de învățământ superior își fac publice veniturile pe site-ul oficial, dar cunoaște că unele horărâri ce au fost adoptate de senate sunt publicate, cum de altfel ar trebui să se întâmple.
Universitățile din România își publică veniturile
Dacă în țara noastră cele mai multe instituții de învățământ își țin ascunse veniturile și refuză să publice aceste date, atunci în România poți găsi pe pagina oficială a universităților rapoartele oficiale în care sunt specificate sumele pe care le câștigă într-un an instituția, de unde obține banii și cum urmează să-i cheltuie.
De exemplu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava primește anual de la Ministerul Educației Naționale de la București 33 de milioane lei românești (aproape 7,3 milioane de euro) drept finanțare de bază, iar pentru anul 2016 instituția a avut un venit total de 120 de milioane de lei românești (26,5 milioane de euro). Aproape jumătate din venitul universității a fost repartizat pentru cheltuieli de personal (salarii, tichete de masă), iar pentru bunuri și servicii (deplasări, obiecte de inventar, cărți și publicații) au fost cheltuiți 12 milioane de lei românești. De asemenea, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a cheltuit 36 milioane de lei românești pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă. De pe site-ul instituției mai aflăm că aceasta are în administrare cinci cămine pentru întreținerea cărora a cheltuit 15 milioane de lei românești, respectiv pentru încălzire, salubrizare, cheltuieli de personal, iluminat. Aceeași transparență în venituri și cheltuieli poate fi găsită pe site-ul fiecărei instituții de învățământ superior din România.
Numărul studenților înmatriculați la studii superioare, tot mai mic
Conform datelor oficiale ale Ministerului Educației de la Chișinău, în ultimii 6 ani de studii numărul total al studenților s-a redus cu aproape 26.000 de tineri, iar în anul de studiu 2014-2015 numărul celor înmatriculați la licență a fost cu 4.000 de persoane mai mic decât în anul 2010.
În altă ordine de idei, din datele oficiale privind distribuţia numărului de absolvenţi pe domenii generale de studiu aflăm că cei mai mulți studenți continuă să absolvească domenii ca ştiinţe economice (28,6% din total licenţiaţi), educaţie (15,4%), drept (13%) şi științe inginereşti (9,2 %). În cazul absolvenţilor studiilor superioare de masterat, 27% au obținut o diplomă în ştiinţe economice, 20% – în drept şi 15% – educaţie.