În orașul Brașov au fost condamnați la moarte și executați 436 de oameni între anii 1520-1760, conform colecției Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt.
Registrele și cronicile editate în această colecție consemnează doar parțial numărul condamnărilor la moarte din această perioadă, doar în 120 de ani din cei 240 cuprinși, ceea ce dă o medie de 3,6 execuții pe an. Astfel, un număr apropiat de realitate al execuțiilor între anii 1520-1760 ar trebui să fie dublu, undeva spre 900 de oameni. Însă condamnările consemnate pot fi grupate pe mai multe categorii.
În primul rând trebuie observat faptul că majoritatea celor pedepsiți cu moartea în Brașovul medieval erau bărbați.
Modalitatea de execuție preferată în Brașovul medieval era spânzurarea – care nu se întâmpla ca în filme, cu o frânghie, condamnații erau ștrangulați cu un lanț și lăsați să putrezească atârnați de o spânzurătoare din piatră ce se găsea pe dealul din fața Spitalului Județean Brașov de azi. Nici decapitările nu aveau loc precum în filme – decapitații de la Brașov nu își așezau capul pe un butuc, ci stăteau în genunchi așteptând lovitura călăului, precum în imaginea de la începutul articolului. Brașovenii au păstrat tragerea în țeapă ca modalitate de execuție până la jumătatea secolului al XVIII-lea și merită menționată o execuție în masă din 1614 când au fost trași în țeapă 33 de prizonieri secui. ”Trecerea printre rânduri” era o metodă de execuție specifică armatei habsburgice: vinovatul trebuia să treacă printre 2 rânduri de soldați care îl loveau cu patul puștii sau îl împungeau cu baionetele. La arderea pe rug în majoritatea cazurilor victima era sugrumată sau decapitată mai înainte – însă în unele situații cronicarii menționează faptul că vinovatul a fost ars de viu.
În destul de multe cazuri nu poate fi identificată cu precizie etnia celor executați, deși cronicarii brașoveni țineau să sublinieze și acest aspect. În baza datelor păstrate se vede că majoritatea celor executați în Brașovul medieval erau sași, urmați îndeaproape de români – ceea ce reflectă de fapt componența etnică a orașului.
Cele mai multe fapte pentru care erau executați oamenii în Brașovul medieval erau furturile, urmate la distanță destul de mare de omucideri. În afară de faptele din graficul de mai jos au mai fost executați oameni în perioada amintită pentru rebeliune anti-habsburgică (5), trădare (5), înșelăciune (4), viol (4), otrăvire (3), prostituție (3), homosexualitate (2), tentativă de omor (1), profanare morminte (1), găzduire tâlhari (1), defăimarea autorităților (1), complicitate la furt (1).
Principalul motiv pentru care erau executate femeile era pruncuciderea – în majoritatea cazurilor fiind vorba de femei necăsătorite care încercau să scape de o sarcină nedorită. În graficul de mai jos sunt prezentate faptele pentru care au fost executate femei în Brașovul medieval.
În cazul bărbaților cele mai dese fapte pentru care erau pedepsiți cu moartea erau furtul și omuciderea.
O comparație a faptelor pentru care erau condamnați la moarte românii și sașii din Brașov arată o dominare clară a românilor în cazurile de furt și tâlhărie, aproape egalitate la omucideri, în vreme ce sașii domină statisticile pentru adulter, incendiere și zoofilie.
