„A fi mamă singură este extrem de greu, dar nu imposibil. Nu voi mânca eu bucăția de pâine, îi voi da copilului, dar nu-l părăsesc”, ne spune încrezută Galina, tânăra mămică de 19 ani care își crește de una singură fetița. Tatăl copilului le-a părăsit când aceasta era însărcinată. „S-a dus la lucru peste hotare și a spus că ne va ajuta, dar a uitat de noi. Nu mai știu nimic de el”, ne spune tânăra.
Când împlinise opt ani, Galina și cei doi frați ai ei au fost abandonați de către mama lor. „Suntem patru frați în familie – două surori și doi frați. Trăiam foarte modest. Avem casă, dar din cauză că nu aveam bani, nu o putem repara ca să locuim cât de cât omenește în ea. Locuiam doar într-o odaie. Când aveam opt ani, iar frații un pic mai mari, din cauza sărăciei din familie, mama a luat-o pe sora mai mare și a mers peste hotare la muncă. De atunci, nu mai știu nimic de ea, și nici de sora mai mare”, ne spune Galina.
Au fost crescuți mai mult de către tatăl lor. El le-a fost pe post de mamă, dar și tată. „Nu ne-a fost ușor, dar ne-a crescut cum a putut mai bine. În stradă nu am dormit și flămânzi nu ne-am culcat, deși erau zile când nu aveam o bucățică de pâine în casă. Cât de bun nu ar fi un tată, dar dacă nu ai mamă, totul în suflet pare gol și asta se răsfrânge și asupra viitorului”, suspină tânăra.
Însărcinată și respinsă de toți
Pe când avea 18 ani, l-a cunoscut pe Ion. Se înțelegeau bine și chiar se gândea că ar putea forma în viitor o familie bună. Peste un timp, Galina a aflat că este însărcinată. Inițial, tatăl copilului s-a bucurat, iar în scurt timp i-a spus că merge peste hotare la muncă să facă bani ca să le ajute, dar a dispărut. De mai bine de un an, tânăra mamă nu știe nimic de el. De ajutor, nici pomină. Spatele i-a întors nu doar tatăl copilului, dar tatăl și frații ei. „Când au aflat că sunt însărcinată, mi-au spus să scap de copil, altfel ei nu mă vor mai recunoaște de fiică și soră. Inițial, m-am gândit că o spun asta la supărare, după care va trece, dar nu a fost să fie. Sunt supărați până în ziua de astăzi. Mi-au întors toți spatele. Eu însă nu am vrut să scap de copil nici până la naștere și nici după. Eram conștientă că îmi va fi greu, dar mi-am spus că o să mă descurc încetișor”, oftează tânăra.
De mai bine de an, nu și-a văzut și nu știe nimic de cei doi frați. Pe tatăl și l-a vizitat o dată, dar și acesta i-a interzis să mai vină acasă. „Mi-a spus că dacă vin acasă cu copilul o să-l fac de rușine în tot satul. Când eram însărcinată, am mers să locuiesc la o mătușă de a mea. Ea a fost cea care m-a adăpostit pentru o perioadă și mă ajută cu ce poate. Chiar să mă duc acasă la tatăl și să-l implor să nu mă alunge, nici nu am unde mă adăposti. Locuiește într-o cămeruță din casă, că în restul cade podul, tencuiala de pe pereți. Este cu grad de invaliditate și știu că îi este și lui destul de greu”, ne spune Galina.
La Chișinău cu chirie
Până acum, tânăra a locuit împreună cu fetița la mătușa ei, dar nu poate sta mult acolo. Are nevoie și de lemne ca să se încălzească și, de unde să le ia când banii pe care îi primește pentru fetiță abia de-i ajunge pentru strictul necesar? „Pentru îngrijirea copilului primesc 540 de lei. Ce poți face cu acești bani? Nici nu vă pot spune pe ce îi cheltui, pentru că chiar nu știu. Și pentru că nu aveam unde să locuiesc acolo, ajutată de mătușa, mi-am găsit o gazdă în capitală, pentru care trebuie să plătesc o mie de lei chiria. Am câteva zile de când locuiesc aici. Mătușa mi-a plătit pentru prima lună gazda, mai departe nu știu ce voi face. Ziceam să mă duc în sat și să cer de la asistenta socială vreun ajutor, dar tata mi-a spus să nu mă duc acolo, dar la Chișinău. Nu știu ce voi face. De mâncat, mâncăm ce avem. Ne este foarte greu. Măcar să ieșim din iarnă, după care cred că va fi mai ușor”, ne spune pe un ton optimist Galina.
A mers și la o grădiniță din Capitală să se angajeze dădacă, dar nu au primit-o. „Am auzit la știri că grădinițele au nevoie de dădace și am mers să mă angajez. Mă gândeam că îmi voi înscrie și fetița la grădiniță, iar eu voi fi dădacă. Nu m-au angajat. Mi-au spus că fetița este încă mică pentru grădiniță, iar pe mine nu m-au acceptat pentru că, dacă mă angajau, mi-au spus că era să am grijă mai mult de copilul meu decât de ceilalți. Eu eram să am grijă de toți, dar dacă nu m-au acceptat … nu am ce face acum. Să trec de iarnă și la primăvară cu siguranță că va trebui să caut ceva de lucru, altfel nu voi avea cu ce să-mi cresc fetița”, susține tânăra.
Doamne câtă sărăcie și suferință în țara asta.
Cum se poate de ajutat cu ceva mâncare, provizii, bani?