Socialiștii nu cred în propagandă. Cum au fost dezbătute noile prevederi ale Codul Audiovizualului

Legea anti-propagandă a fost dezbătută în mod public la Chișinău în cadrul unei conferințe organizate de agenția de presă IPN. Reprezentantul socialiștilor, Ion Ceban, consideră că cea mai bună luptă contra propagandei ar fi mânuirea cu dibăcie a telecomenzii și nu interzicerea emisiunilor.

Printre cei prezenți care au dezbătut legea care urmează să intre în vigoare la 12 februarie s-au numărat: Mihaela Spătaru, deputată în cadrul grupului Partidului Popular European, Veronica Cojocaru, membră a CCA, Ion Ceban, secretar al președintelui Igor Dodon, Corneliu Mihalache, deputat al PDM, Ion Bunduchi, directorul-executiv al Asociației Presei Electronice și expertul Igor Boțan.

Legea anti-propagandă, dictată de conflictul regional

Primul a vorbit Igor Boțan, expertul permanent în cadrul dezbaterilor IPN. Acesta a menționat că „Lgea anti-propagandă” este o denumire populară și este legată de contextul situației din regiune. Este cu siguranță vorba despre conflictul regional, adică conflictul din Donbas. Această situație din regiune a primit o conotație specială după ce Curtea Constituțională a declarat la 2 mai 2017 că trupele ruse din stânga Nistrului sunt forțe de ocupație. „Dacă ne referim la scopul propriu-zis, noi toți știm ce înseamnă propagandă – aceasta înseamnă promovarea cu insistență a unor mesaje în scopul de a influența opinia publică și a o face favorabilă statului care emite mesajul propagandistic”, a adăugat Boțan.

Deputatul democrat Corneliu Mihalache a venit cu o afirmație foarte tranșantă, catalogând toată presa ca instrument de propagandă: „Televiziunea este creată pentru propagandă și manipulare. Acest lucru se referă și la televiziunile noastre, și la cele americane, și la cele rusești”. Potrivit deputatului, televiziunile din Federația Rusă au devenit în ultimii ani mai propagandistice, mai agresive. Respectiv, Mihalache consideră că Republica Moldova nu trebuie să fie ostaticul războiului informațional pe care îl duce Rusia împotriva tuturor. Cu câțiva ani în urmă însă, când Mihalache era deputat comunist, acesta a criticat intenţiile de a interzice difuzarea unor emisiuni sau a canalelor ruseşti.

UE și SUA ar fi împotrivă

Socialistul Ion Ceban a avut o altă viziune asupra legii. Ceban a spus că înainte de dezbatere a fost la o ședință la care au participat ambasadori acreditați în Republica Moldova. „Inclusiv ambasadorul SUA și ambasadorul UE au menționat că sunt și vor fi împotriva unei asemenea abordări”, a declarat Ion Ceban. Reprezentantul președintelui a mai menționat că este adeptul cenzurii de la telecomandă, cel care se uită la televizor ar urma singur să decidă care sunt canalele pe care vrea să le vizioneze. „Fiecare are dreptul la informație. În același sens putem să considerăm ca fiind relevante sau irelevante unele posturi din Ucraina, SUA la care are acces publicul larg”. Ceban a mai făcut aluzia la impotența posturilor locale de a produce emisiuni calitative, care ar putea face concurență celor din afară.

Corneliu Mihalache l-a lămurit pe Ion Ceban că legea nu prevede închiderea vreunui post de televiziune, este vorba despre sistarea transmiterii programelor analitice și de știri de esență propagandistică.

La un moment dat, Ceban a declarat că tensionarea relațiilor cu Federația Rusă se face „pentru a place cuiva de peste Ocean”. Nu cunoaștem la cine s-a referit Ceban, dar această afirmație pare să o contrazică pe cea făcută anterior, că ambasadorul SUA s-ar opune „legii anti-propagandă”.

Ceban nu crede că Zeinalova a făcut propagandă

Mihaela Spătaru a vorbit despre securitatea informațională, menționând că limita dintre asigurarea dreptului la libera exprimare și necesitatea asigurării securității informaționale este foarte fină. La capitolul amenințări la securitatea informațională, deputata include influența pe care o poate avea informația asupra deciziilor cetățeanilor în cadrul scrutinelor, dar și deciziile actorilor politici. Deputata a subliniat că vor fi interzise emisiunile informaționale și de analiză din Federația Rusă, și nu cele de cultură.

Urmărind intenția de a fi mai provocator, Ion Ceban a încercat să afle de la Mihaela Spătaru care a fost ultima emisiune rusească pe care a privit-o și ce a deranjat-o la acea emisiune. Deputata a făcut trimitere la reportajul jurnalistei ruse Irada Zeinalova. „- Spuneți-mi în ce țară merg exporturile din Republica Moldova?, a întrabat Mihaela Spătaru. – Și unde merg exporturile?, a răspus Ion Ceban. – Păi spuneți-mi care e procentul care merge în Uniunea Europeană? Este peste 70%, a replicat Spătaru.  – Unde peste 70%?, a cerut să precizeze Ceban. Nu este peste 70% și punem pariu!” Apoi Ceban a întrebat ceva despre reexporturile din Uniunea Europeană. Îndeobște, reprezentantul socialiștilor a urmărit insistent să o contrazică pe Spătaru în lucruri mărunte. A fost ca un schimb de replici între doi elevi care vor să demonstreze ceva însă fără a aduce argumente. Probabil Ceban a vrut să demonstreze că Republica Moldova exportă mărfuri în valoare de o sumă de bani, dar importă din UE cam de tot atâția bani.

CCA a informat toți distribuitorii

Veronica Cojocaru spune că CCA va monitoriza implementarea modificărilor la Codul Audiovizualului care presupun lupta cu propaganda. „CCA-ul deja a informat toți radiodifuzorii și distribuitorii de servicii despre modificările care au fost făcute la Cod. I-am rugat să racordeze noile ofertele în conformitate cu prevederile care urmează să intre în luna februarie”, a spus Cojocaru. Funcționarul a reiterat că prevederile nu urmăresc închiderea unor posturi de televiziune, ci sistarea unor emisiuni analitice și informative.

CCA-ul a transmis radifuzorilor și distribuitorilor de servicii lista țărilor care nu au semnat Convenția cu privire la Televiziunea Transfrontalieră, printre aceste state se numără desigur și Federația Rusă. CCA încă nu poate face prognoze cu privire la viitorul implementării acestei legi, întâi de toate trebuie văzute ofertele companiilor de cablu. Mai mult, Cojocari a subliniat că distribuitorii de servicii au posibilitatea să renegocieze cu televiziunile pe care le retransmit. În general, deocamdată este prematur să se facă orice fel de prognoze despre modul în care vor funcționa noile prevederi legislative.