Cercurile criminale par să fi găsit coridorul perfect pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului și își pot face nestingherit mendrele din cauza că Chișinăul este incapabil să controleze fluxurile financiare către Transnistria „de teama unei reacții politice”.
În același timp, băncile din Republica Moldova se dovedesc din ce în ce mai dependente de băncile din Rusia, ceea ce crește riscul fraudelor bancare prin intermediul „găurii negre” din coastele Moldovei.
Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) au prezentat în februarie 2016 raportul de evaluare privind sistemul financiar-bancar și acțiunile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru combaterea fenomenului de spălare a banilor și finanțarea terorismului. Concluziile FMI relevă faptul că deși lucurile nu stau pe loc în acest sens, BNM încă mai are în față provocări importante privind supravegherea băncilor în lupta cu eliminarea riscurilor legate de acest gen de fraude.
În afară de faptul că „jaful secolului” a fost posibil și din cauza că autoritățile de la Chișinău nu pot identifica proprietarii reali ai băncilor, FMI se declară deosebit de îngrijorat de banii grei care trec Nistrul și viceversa, calificând tranzacțiile ca fiind suspicioase sau dubioase financiar dintre băncile de pe ambele maluri ale Nistrului.
Coridorul perfect pentru spălarea banilor
Considerată drept o gaură neagră, nerecunoscuta regiune Transnistria este văzută de experții internaționali ca fiind coridorul perfect pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului. Astfel, FMI atestă fluxuri financiare semnificative între băncile de pe malul drept și cel stâng al Nistrului, doar în 2013 fiind efectuate tranzacții dubioase în valoare de 2 miliarde de lei moldovenești. În același timp, FMI constată că banii au ajuns la companii deținute de persoane care își ascund identitatea. Totuși, potrivit experților, BNM nu poate face prea multe în acest sens, deoarece „ar urma imediat o reacție politică”. Raportul relevă și faptul că băncile comerciale din dreapta Nistrului nu dețin filiale în stânga Nistrului, iar BNM poate controla tranzacțiile doar prin intermediul unui centru din Transnistria.
BNM, cu mâinile legate de teama unei reacții politice
În concluzie, experții Fondului constată că BNM nu a stabilit reguli clare în monitorizarea fluxurilor financiare către Transnistria și relațiile dintre instituțiile bancare de pe ambele maluri ale Nistrului, iar pentru a elimina riscurile care însoțesc aceste tranzacții recomandă întreprinderea unor măsuri clare în acest sens.
Băncile moldovenești, la cheremul rușilor
Un alt aspect al sectorului bancar moldovenesc, menționat de experții FMI, este dependența masivă a băncilor comerciale moldovenești de cele rusești. Astfel, conexiunile financiare transfrontaliere au devenit mult mai complexe, iar numărul acestora a crescut brusc, începând cu 2011. Anume din această cauză băncile pot întâmpina probleme ce țin de guvernanța corporativă și expune sistemul bancar la riscuri sistemice.
Despre pericolul finanțării terorismului și spălării de bani prin intermediul teritoriului necontrolat din stânga Nistrului a avertizat în 2009 și 2011 și Trezoreria SUA. Americanii se arătau alarmați atunci că tranzacțiile financiare către „gaura neagră” din stânga Nistrului pot genera riscuri pentru instituțiile financiare de peste Ocean. Potrivit FMI, comitetul de experţi privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL) a constatat în 2012 că în Republica Moldova nu există o evaluare și o monitorizare a riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Rușii spală bani prin Transnistria de mai bine de un deceniu
Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT scria încă în 2004 despre implicarea băncilor din Rusia, Moldova și regiunea transnistreană în legalizarea veniturilor obținute ilegal, iar Procuratura anunța despre zeci de milioane de dolari scoase în off-shore. Astfel, doar în perioada 2001-2002, rușii au efectuat, prin intermediul băncilor moldovenești, transferuri în sumă de circa 40 de milioane de dolari în favoarea „băncilor” din Transnistria. La rândul lor, „instituțiile financiare” din Transnistria au transferat 160 milioane de dolari în băncile rusești. Din suma totală, 147 de milioane de dolari au reprezentat „operațiuni cu caracter fraudulos sau spălare de bani”.
Tranzacțiile, posibile doar prin băncile rusești
Despre „relațiile” dintre băncile de pe malul drept al Nistrului și cele din regiunea transnistreană a vorbit recent, în cadrul unui interviu pentru „Europa Liberă”, economistul de la „Expert-Grup” Iurie Morcotîlo.
Sistemele bancare de pe malul drept şi de pe malul stâng nu sunt interconectate direct, băncile din regiunea transnistreană pot face tranzacţii cu cele de pe malul drept numai prin intermediul băncilor ruseşti, fiindcă ele au conturi doar în Federaţia Rusă şi tranzacţiile dintre malul drept şi malul stâng în sistemul bancar sunt dificile, Iurie Morcotîlo.
Reacția Băncii Naționale de la Chișinău
După ce experții au dat alarma ani de-a rândul privind pericolul spălării banilor și finanțării terorismului prin „Triunghiul Bermudelor” format din băncile rusești, moldovenești și cele transnistrene, guvernatorul de atunci al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, vine cu un document care ar contracara acest fenomen. Astfel, decizia semnată de guvernator și publicată în iulie 2015, prevede că bancherii pot califica drept tranzacții cu risc mare de spălare de bani către băncile din regiunea transnistreană dacă suma lunară este mai mare de 500.000 de lei moldovenești. Totuși, BNM consideră că în cazul transferurilor lunare mai reduse, în volum de până la jumătate de milion de lei, în favoarea băncilor din Transnistria, pericolul privind fraudele bancare este mai mic.
Referitor la eficiența măsurilor întreprinse de BNM, expertul economic Viorel Gârbu a declarat pentru MoldNova că acestea sunt puțin relevante, iar impactul asupra siguranței și stabilității financiare este minim. „Hotărârea BNM are caracter de recomandare. Or, după cazul celor trei bănci comerciale falimentate recent, știm că în Moldova, din proprie voință, nu se respectă nici măcar normele conținute expres în legislație”, a afirmat reprezentantul Institutului Economiei de Piață.
Cum a fost deschisă ușa pentru fraudele bancare?
Potrivit economistului Gheorghe Costandache, înțelegerea din 8 mai 1997 de la Moscova dintre autoritățile de la Chișinău și cele nerecunoscute din stânga Nistrului, prin intermedierea statelor garante și OSCE, a fost greșeala prin care a fost deschisă ușa pentru fraudele bancare prin Transnistria. Acest Memorandum a permis „băncii centrale” din Transnistria să deschidă conturi corespondente cu băncile străine. Expertul constată că prin decizia BNM fenomenul spălării banilor și finanțării terorismului nu poate fi combătut. Astfel, Costandache susține că documentul trebuia să facă referire la acordul Basel pentru Transnistria, formele, mecanismele și fluxurile de tranzacții din această regiune cu statut special. În timp ce FMI vorbește despre fluxuri financiare semnificative, menționând despre cifra de 2 miliarde în 2013, Gheorghe Costandache estimează că ar fi vorba despre o sumă de cel puțin 25-30 de ori mai mare.
„Cifra din raportul FMI este una simbolică, deoarece experții nu cunosc în detalii specificul situației și nu au acces la informații. Menținerea conturilor corespondente în Rusia creează toate condițiile pentru a spăla orice volum de bani. În ceea ce ține de creșterea fluxurilor financiare între băncile din Rusia și Moldova, menționată în raportul FMI, este un moment foarte-foarte important. Experții de la FMI nu au observat diferența dintre reducerea volumelor de export și a celor de import cu Rusia”, a argumentat Costandache.
După fraudele care au înghițit o felie importantă din sistemul bancar autohton, experții admit că detaliile care au apărut în rapoartele auditorilor internaționali încurajează ideea că un scenariu de tipul „jaful secolului” care ar periclita sistemul bancar, aflat în mare parte la cheremul rușilor, se poate repeta în orice moment.