Un președinte proeuropean, un luptător cu forțele oligarhice, unionismul și forțele NATO sau unul care va consolida societatea moldovenească – astfel de viziuni au partidele politice care vor lupta pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.
Totodată, liderii formațiunilor de opoziție pledează ca viitorul președinte să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Dacă pe acest subiect opoziția are viziuni comune, ea totuși vede diferit politica viitorului șef al statului. Astfel, se conturează din nou influența vectorilor geopolitici în privința candidatului la președinție.
Statalistul Dodon visează la un președinte anti-NATO și antiunionist
După mai bine de 16 ani moldovenii vor putea alege direct președintele. Decizia Curții Constituționale din luna martie privind anularea alegerii șefului statului de către Parlament i-a surprins pe unii politicieni.
Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a declarat, la sfârșit de martie, că Republica Moldova trebuie să fie condusă de un președinte statalist. El spunea că de un asemenea tip de conducător este necesar din cauza activizării forțelor politice care doresc includerea țării în cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO) și unirea cu România.
Dodon a recunoscut, în cadrul unui interviu pentru agenția rusă Tass, că rolul președintelui țării mai este important prin faptul că acesta este comandantul suprem al forțelor armate.
Ulterior, Comitetul Executiv Politic al PSRM a recomandat Consiliului Republican desemnarea lui Dodon în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Aceștea au pledat pentru organizarea alegerilor prezidențiale concomitent cu alegerile parlamentare anticipate, subliniid că aceasta este unica modalitate de a păstra suveranitatea țării și de a respinge atacurile oligarhice, scria Jurnal.md.
Fostul său partener din cadrul marșurilor antiguvernamentale din centrul Chișinăului, Renato Usatîi, a lansat în spațiul public speculații precum că Igor Dodon a avut o înţelegere secretă cu Vlad Plahotnic de a candida pentru funcţia de preşedinte. La rândul său, liderul socialiștilor a respins acuzațiile, spunând că Usatîi este supărat că nu se încadrează în censul de vârstă (Sursa).
În luna mai liderul socialiștilor s-a arătat convins că dacă alegerile prezidenţiale vor avea loc, atunci în funcţia de şef al statului va fi ales un reprezentant al opoziţiei, fie de stânga, fie de dreapta. În cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7, acesta a mai spus că viitorul președinte ar putea provoca alegerile parlamentare anticipate, potrivit IPN.md.
În ultimele declarații cu referire la alegerile prezidențiale Dodon spunea că opoziția trebuie să meargă cu un front comun împotriva guvernării. Acesta însă se arăta sceptic în privința desemnării unui singur candidat din partea opoziției. „Am auzit nişte discuţii privind un candidat unic al opoziţiei de stânga şi de dreapta, dar aceasta este imposibil”, a comentat IgorDodon, citat de IPN.md.
Fostul procuror Andrei Năstase vrea să se bată cu oligarhia
Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr l-a înaintat pe Andrei Năstase, la sfârșit de martie, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Naţional Politic al formaţiunii. În același timp, în cadrul consiliului s-a discutat despre necesitatea consolidării forţelor politice de dreapta în vederea înaintării unui singur candidat la prezidenţiale pentru a evita fragmentarea voturilor. Ei au menționat pe atunci că Andrei Năstase ar urma să fie propus şi în calitate de candidat unic din partea partidelor proeuropene de dreapta, transmitea Jurnal.md.
Andrei Năstase a precizat că identificarea unicului candidat din partea opoziției are loc în discuțiile cu Maia Sandu și alți lideri ai opoziției democratice, menționând că are rezerve față de Iurie Leancă. Acesta nu a exclus și varianta cu propunerea unei candidaturi din zona societății civile. El a menționat, într-un interviu pentru DW.com, că în cazul în care candidatura sa va fi susținută și de alte forțe politice din opoziție în calitate de unic candidat acesta este gata să se „bată pentru președinție”. Întrebat de jurnaliști cu privire la subiectul unirii cu România, acesta a spus că proiectul unirii nu este susținut masiv de populația Moldovei și nici de alte centre influente externe. El crede că tema unirii cu România a fost utiilizată pentru a manipula populația, inclusiv de către forțele guvernamentale.
În luna iunie în discursul lui Năstase s-au accentuat chemările privind găsirea unui candidat unic „împotriva oligarhiei criminale”, subliniind necesitatea organizării de alegeri parlamentare anticipate în acest an, concomitent cu cele prezidențiale, scria Agora.md.
Maia Sandu tinde spre Președinție
Președintele noii formațiuni Partidul Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a precizat pe 17 mai că există o înțelegere cu Andrei Năstase de a participa la alegerile prezidențiale cu un candidat comun. Aceasta a spus că decizia privind alegerea candidaturii va fi anunțată până în luna august a acestui an. Maia Sandu, la fel, a pledat pentru declanșarea alegerilor anticipate parlamentare în cazul în care președinte va ajunge un politician din opoziție, relata Timpul.md.
În luna iunie, Maia Sandu a anunțat că patru partide de centru-dreapta – PAS, PPE, PDA și PLDM – au început discuțiile privind desemnarea unui candidat la alegerile prezidențiale. În același timp, ea a subliniat că doar PAS și PDA și-au exprimat clar această dorință. PLDM deocamdată participă în calitate de observator pentru că nu și-a ales încă președintele, a spus aceasta în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite IPN. Maia Sandu a mai spus că dorește să candideze la alegerile prezidențiale, dar nu exclude că vor fi înaintate și persoane din afara politiculului. (Sursa)
Iurie Leancă dorește depolitizarea societății moldovenești
Iurie Leancă, liderul Partidului Popular European (PPEM), a declarat, la mijlocul lunii martie, că partidul pe care îl conduce nu poate să nu participe la scrutinul prezidențial pentru că este o forță politică nouă. Totodată, el s-a plâns că în urma plecării sale din PLDM este supus unor atacuri fără precedent din partea unor anumiți jurnaliști, scria Deschide.md.
Ulterior, liderul PPEM și-a schimbat retorica, spunând, pe 24 martie, că funcţia de preşedinte nu este chiar atractivă pentru partidul său pentru că pârghiile şefului statului sunt limitate (Sursa)
Totuși, pe 26 aprilie, Consiliul Național al PPEM l-a înaintat pe Iurie Leancă în calitate de candidat pentru alegerile președintelui Republicii Moldova. „Noul președinte al țării trebuie să ajute la depolarizarea societății moldovenești, el trebuie să gândească nu numai geopolitic, ci să se antreneze în unificarea cetățenilor în jurul ideii de renaștere a Moldovei”, a declarat Iurie Leancă.
În luna mai acesta a oferit un interviu pentru publicația Tribuna.md în care a spus că Moldova are nevoie de un președinte care are capacitatea de a depăși polarizarea și politizarea excesivă care s-a creat în societate. Liderul PPEM și-a reiterat poziția de a se axa pe integrarea europeană, dar în același timp și pentru construirea relațiilor pe termen lung și scurt cu Rusia. În cadrul interviului Iurie Leancă a subliniat că rolul președintelui este important prin faptul că reprezintă țara pe plan extern. „Ne trebuie un preşedinte care nu ar schimba vectorul nostru principal, care ar reda substanță acestuia şi atunci, sigur, foarte multe s-ar schimba”, a subliniat Leancă.
PLDM face front comun cu partidele de opoziție de dreapta
Partidul Liberal Democrat (PLDM) inițial a dorit ca alegerile prezidențiale să aibă loc în iunie. Vicepreşedintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, declara anterior că PLDM ar putea să înainteze la prezidenţiale propriul candidat, dar cel mai probabil că va face alianţă cu alte partide şi va susţine un candidat comun.
În luna mai, Vadim Pistrimciuc a anunțat că PLDM optează pentru desemnarea unui candidat comun cu PAS, PPEM şi Partidul „Demnitate şi Adevăr” pentru alegerile prezidenţiale. Declaraţia a fost făcută în cadrul emisiunii „Interpol” de la postul de televiziune „TV 7”, transmite IPN.
În luna iunie, membrul Biroului Politic şi al Consiliului Naţional Politic al PLDM, Viorel Cibotaru, a menționat că nu lupta în sine pentru funcția de președinte este importantă ci mai mult – ca acest candidat să manifeste patriotism și să nu fie un reprezentat al oligarhiei. Viorel Cibotaru a mai spus că viitorul candidat poate să vină și din mediul academic nu neapărat din cel politic. (Sursa)
Mihai Ghimpu se teme doar de alegerea unui președinte de stânga
Pentru Partidul Liberal, potrivit liderului acestei formațiuni, Mihai Ghimpu, este important ca președintele să sprijine cursul european al țării. În luna martie partidul încă nu era hotărât dacă va avea un candidat propriu sau va sprijini alte forțe.
Deja în luna aprilie, Mihai Ghimpu a anunțat că PL va veni cu candidatul său la alegerile prezidenţiale, însă încă nu a decis cine va fi acesta. El s-a arătat convins că vor fi două tururi de alegeri prezidențiale, scria IPN.
În luna mai, Ghimpu a declarat că nu este exclus că ministrul Apărării, Anatol Șalaru, va fi candidatul din partea liberalilor și s-a arătat dezămăgit că nu poate candida la această funcție Dorin Chirtoacă, Valeriu Munteanu sau Veronica Herța. Liderul PL a mai spus că pentru ei este important să nu vină o forță politică de stânga. „Un președinte unionist nu va fi, dar unul proeuropean este obligatoriu. Dacă vine unul și schimbă direcția, vor începe iarăși scandaluri”, a declarat Ghimpu (Sursa)
Democrații vor veni la alegeri fără Plahotniuc
În luna martie presa scria despre trei potențiali candidați la alegerile prezidențiale: Vlad Plahotniuc, Andrian Candu sau Monica Babuc. Anterior, se vorbea și despre candidatura lui Alexandru Tănase, dar acesta a declarat deja că nu va candida (Sursa)
În luna martie Andrian Candu a declarat că Partidul Democrat va avea candidatul propriu la alegerile prezidenţiale şi nu va susţine candidaţii altor partide, scria Noi.md. Marian Lupu a spus că numele candidatului va fi făcut public după ce vor fi examinate toate propunerile membrilor formaţiunii.
În luna mai, vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc, a declarat în cadrul unui interviu pentru Deschide.md că nu va candida la prezidențiale. Totodată, acesta a criticat intențiile formațiunilor de dreapta privind desemnarea unui candidat unic.
Renato Usatîi pledează pentru un candidat comun din partea opoziției
La scurt timp de la aflarea deciziei Curții Constituționale, Renato Usatîi a îndemnat partidele de opoziție să boicoteze aceste alegeri.
Ulterior, acesta a spus că formaţiunea sa va avea un candidat la prezidenţiale. Iar principala prioritate a Partidului Nostru, potrivit acestuia, rămâne dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate (Sursa)
În luna mai liderul Partidului Nostru propune ca toate partidele de opoziție să înainteze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale. „Eu vă asigur că el va avea nu mai puțin de 75% din voturile alegătorilor. Candidatul nu trebuie să fie de-al lui Usatîi, Dodon, Maia Sandu. Acest președinte trebuie să stea în funcție o săptămână sau două și să ajungă la dizolvarea Parlamentului și a Curții Constituționale, să fie numită data alegerilor parlamentare anticipate și să-și dea demisia. Astăzi va câștiga un candidat cu un program antioligarhic și anti-Plahotniuc”, declara Renato Usatîi, citat de Agora.md.
Renato Usatîi a mai spus că opoziția trebuie să aibă un plan alternativ în cazul în care alegerile nu vor fi desfășurate anul acesta. Precizăm că Usatîi nu are împliniţi 40 de ani și nu poate candida la funcţia de şef al statului.
Vladimir Voronin crede că viitorul președinte va fi neconstituțional
Pe 4 aprilie 2016, Vladimir Voronin a declarat că va candida la alegerile prezidențiale: „Voi candida la sigur. Dar acum nu ne implicăm cu nimic, deoarece încă nu este clar ce va fi cu aceste alegeri prezidenţiale directe”, a spus preşedintele PCRM. Voronin a menționat că va miza doar pe PCRM şi nu va face niciun fel de alianţă cu alte partide.
Recent, într-un interviu realizat de sputnik.md Vladimir Voronin a declarat că alegerea președintelui prin vot direct este o încălcare a Constituției și el încă nu este decis ce va face „Pentru mine și pentru alegătorii mei nu este clar încă ce o să fie mai departe. Eu nu pot să mă duc undeva fără să știu nimic. Dacă o să aleagă președintele așa cum au decis ei pe 4 martie, acest președinte va fi din start neconstituțional, iar decretele și deciziile luate pe parcursul a patru ani de zile vor fi neconstituționale. Ar fi trebuit să permită să se facă referendum și astfel decizia era să fie direct în Constituție. Dar nu cum ei peste noapte au modificat Constituția”, a spus Vladimir Voronin.
Iaca eu nu inteleg, care este rostul unui candidat comun. Pai bine, pentru acel candidat comun, lucrurile stau foarte bine. Dar pentru celelalte partide lucruurile stau prost de tot. Acestea cu siguranta vor pierde din electorat indamnand sa voteze un alt candidat dintr-un alt partid. Cam nu are rost, zic eu.