Partidul Democrat mai pregătește o reformă care să-i împiedice pe socialiști să-și ducă la bun sfârșit unele promisiuni. De data aceasta vizează judecătorii Curții Constituționale, despre care atât PSRM, cât și Igor Dodon au spus că vor fi trași la răspundere penală pentru ultimele decizii. Astfel, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege potrivit căruia timp de aproape un deceniu componența Curții nu va putea fi modificată.
Potrivit proiectului legii, Curtea Constituţională ar urma să fie compusă din șapte judecători, în loc de șase cum este în prezent. Aceștia ar urma să se afle în funcție pentru un mandat de 9 ani care nu va putea fi reînnoit. Ministerul Justiției mai propune ca șase dintre ei să fie numiți conform procedurii acutale: doi de Parlament,
doi de Guvern, doi de Consiliul Superior al Magistraturii, iar cel de-al șaptelea judecător să fie numit de
preşedintele Republicii Moldova.
Numirea judecătorilor la Curtea Constituțională
Conform unei hotărâri a Curții Constituționale din anul 2013, procedura de desemnare a judecătorilor constituționali „este de natură să asigure o componenţă cât mai reprezentativă şi democratică, întrucât exprimă opţiunile autorităţilor publice din toate cele trei puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească. Separaţia puterilor conferă garanţii semnificative pentru imparţialitatea şi independenţa instituţională a judecătorilor Curţii Constituţionale”.
În nota informativă a proiectului, Ministerul Justiției precizează că „la momentul actual în Republica Moldova, Legea cu privire la Curtea Constituțională reglementează o Curte Constituțională compusă dintr-un număr mai mic de judecători și cu o durată mai scurtă a mandatelor decât în cvasimajoritatea statelor”. Practica demonstrează că numărul acestora trebuie să fie impar în vederea excluderii blocajelor în procesul decizional, mai argumentează autoritățile.
De ce al șaptelea judecător trebuie să fie numit de președinte?
„Raţiunea acestei propuneri se justifică cu atât mai mult în circumstanţele în care Şeful Statului este emanaţia opțiunii întregului popor, fiind ales prin vot direct de către acesta” – este precizarea viceministrului Justiției Nicolae Eșanu.
Cine va putea sesiza Curtea Constituțională
La fel, prin proiect se acordă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională nu doar Adunării Populare a Găgăuziei (după cum este reglementat în prezent), dar și consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea – în cazurile de supunere controlului constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) şi, respectiv, art. 111 (Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) din Constituţia Republicii Moldova.
Ministerul Justiției consideră că încă nu a venit timpul ca un cetățean simplu să poată depune un recurs individual la Curtea Constituțională. „O primă etapă este deschiderea Curții Constituționale de a examina excepția de neconstituționalitate ridicată prin intermediul instanțelor judecătorești de toate nivelele. Doar după o astfel de experiență va fi posibilă aprecierea oportunității sesizării Curții Constituționale de către fiecare persoană interesată”, precizează autorii.
Câți bani va primi un judecător CC
Potrivit calculelor autorităților, un judecător al Curții Constituționjale va avea un salariu lunar de cinci salarii medii pe economie, adică 28.000 de lei.