Vizita președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la Moscova a fost comentată intens în fel și chip în mass media moldovenească. Presa însă a dat prea puțină importanță prezența Irinei Vlah, bașcanul UTA Găgăuzia, în delegația Moldovei.
Vlah i-a amintit lui Putin despre „referendumul” din 2014
În cadrul întâlnirii delegațiilor Federației Ruse și a Republicii Moldova, Irina Vlah a ținut să menționeze faptul că UTA Găgăuzia îi este loială Moscovei și că autonomia și-a demonstrat opțiunea politică de viitor prin referendumul din anul 2014. Chiar dacă referendumul a fost declarat unul ilegal de către autoritățile de la Chișinău, Vlah, în calitatea sa de membru al Guvernului, insistă asupra faptului că acesta reprezintă un act politic important și reprezentativ.
Majoritatea societății găgăuze privește cu mare entuziasm întâlnirea dintre Vlah și Puțin. Publicația electronică locală gagauzinfo.md a numit vizita ca fiind „una istorică, unică” și de o importanță deosebită, Vlah fiind primul bașcan care are o întâlnire oficială cu Vladimir Putin. De asemenea, la întâlnirea pe care a avut-o cu diaspora găgăuză din Rusia, Vlah a declarat că este fericită, deoarece în timpul întrevederilor de la Moscova „Vladimir Putin a adus în discuție de trei ori tema Găgăuziei”. „Acest lucru înseamnă foarte mult. Vă spun sincer că el ne-a asigurat că va ajuta poporul găgăuz mereu, că știe despre referendumul din 2014 și despre problemele și doleanțele locuitorilor autonomiei”.
Ce va câștiga Găgăuzia în urma vizitei lui Vlah la Moscova?
Pe lângă lovitura de imagine pe care dat-o bașcanul, autonomia va avea practic cel mai mult de câștigat în urma acestei vizite. Prezența Irinei Vlah a avut efectul scontat, având grijă ca despre vizita sa la Moscova să afle cât mai mulți. Această vizită îi asigură practic cel de-al doilea mandat în funcția de bașcan, aceasta devenind în momentul de față politicianul numărul unu din Găgăuzia.
De asemenea, Găgăuzia va câștiga și din punct de vedere economic foarte mult. În primul rând, produsele găgăuze vor avea prioritate în fața celor moldovenești pentru export în Federația Rusă. Însuși guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, și-a exprimat încrederea că producția agricolă, vinicolă, textilă din autonomie, cea de înaltă calitate, „va fi binevenită pe piața din capitala rusă”. În al doilea rând, Vlah a discutat cu Vorobiov, în cadrul căreia au discutat perspectivele de dezvoltare a relațiilor dintre regiuni. În prezent, UTA Găgăuzia are semnate nouă parteneriate economice și de dezvoltare cu regiuni din Rusia. Pentru a menține și chiar a crește încrederea pentru Federația Rusă în zonă, e posibil ca Rusia să ofere în viitor pomene electorale, în primul rând pentru a le arăta găgăuzilor că la prezidențiale au făcut o alegere bună, dar și a crește până la maxim încrederea pentru socialiști și Vlah.
Vlah, prima mare victorie a Federației Ruse în Moldova, după 2009
După ce în anul 2009 comuniștii au pierdut puterea în Moldova, autoritățile de la Moscova au anticipat o decădere a PCRM, așa că și-au reorientat foarte rapid atenția asupra lui Igor Dodon, creând un proiect nou. Deși la început PSRM părea un partid neimportant, acesta a reușit foarte repede, cu ajutorul Kremlinului și cu mulți bani, să devină cea mai importantă forță politică din țară. După două încercări eșuate de a cuceri Capitala și cu o semi-victorie la parlamentarele din 2014, prima mare victorie a fost în anul 2015, atunci când Irina Vlah a câștigat detașat alegerile pentru funcția de bașcan. Astfel, Rusia, prin intermediul socialiștilor, a reușit să pună mâna atât pe o instituție importantă din Republica Moldova, cât și să trimită un reprezentant în Guvernul de la Chișinău (Bașcanul UTA Găgăuzia este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova – n.r.). Victoria lui Dodon în alegerile prezidențiale a avut loc tot datorită voturilor venite din Găgăuzia, care au înclinat balanța decisiv în favoarea sa. De aceea, Vlah nu avea cum să lipsească din delegația Republicii Moldova în Rusia. Deși e foarte mică și cu o populație puțin numeroasă, autonomia găgăuză are o importanță strategică foarte mare în viitorul geopolitic al regiunii.
Găgăuzia și „federalizarea Moldovei”
Atunci când se vorbește despre federalizare, toată lumea își concentrează atenția asupra Transnistriei, uitând că în acest caz un alt mare jucător va fi regiunea găgăuză. Un aspect mai puțin cunoscut al planului pentru federalizarea Moldovei (conform „Memorandumului Kozak” propus de ruși în 2003 și respins atunci de fostul președinte comunist Vladimir Voronin – n.r.), este transformarea Parlamentului Moldovei în unul bicameral, format dintr-o cameră inferioară (senat) aleasă prin reprezentare proporțională și camera reprezentnaților. Toate legile trebuie să fie astfel consimțite de senat. Prin urmare, Transnistriei i-ar reveni nouă senatori iar Găgăuziei – patru din totalul de 27 de senatori. În această combinație, luând în calcul existența partidelor proruse de la Chișinău, Găgăuzia este jucătorul cheie, urmând să încline balanța în favoarea forțelor proruse.
Prin urmare, prezența Irinei Vlah la Moscova, alături de Igor Dodon, a avut ca scop principal pregătirea terenului pentru o eventuală federalizare a Moldovei, în condițiile în care PSRM ar obține majoritatea în Parlament în urma alegerilor parlamentare din 2018. Astfel, găgăuzii pot fi decisivi la alegerile de peste 2 ani, la fel cum au fost decisivi la alegerea președintelui din 30 octombrie/13 noiembrie 2016. Cele circa 4-5 % din voturi, care se află în autonomie, pot înclina balanța decisiv în favoarea forțelor proruse.