În Republica Moldova sunt puțini specialiști psihiatri, iar în trei raioane nu există niciun medic specialist în psihiatrie. În proiectul Programului naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2017-2021 Ministerul Sănătății planifică să acopere acest gol prin deschiderea pe întreg teritoriul țării a centrelor comunitare de sănătate mintală. Pentru acest lucru autoritățile plănuiesc să cheltuie în următorii 5 ani aproape un miliard de lei.
Sărăcia îi „înnebunește” pe moldoveni
Problemele de sănătate mintală sunt întâlnite în toate ţările lumii, printre tineri şi bătrâni, bogaţi şi săraci. Autoritățile de la Chișinău, dar și Organizația Mondială a Sănătății recunosc că săracia, șomajul, condițiile nefavorabile de muncă și de trai reduc bunăstarea populației și astfel crește riscul apariției maladiilor mintale.
Viceministrul Sănătății Liliana Iașan crede că atitudinea populației față de persoanele cu dizabilități mintale trebuie schimbată, iar oamenii să renunțe la etichetarea acestora. Specialiștii din domeniu consideră, la rândul lor, că inclusiv medicii deseori devin ținte ale unor calificări de prost gust din cauza profesii pe care o practică.
În trei raioane lipsește medicul psihiatru
Viceministrul Sănătății Liliana Iașan recunoaște că centrele comunitare de sănătate mintală sunt asigurate insuficient cu medici psihiatri, asistenți sociali și psihologi. Aceasta a spus că, în general, în trei raioane lipsește medicul psihiatru.
În cadrul dialogului național „Direcții strategice de dezvoltare a serviciilor comunitare de sănătate mintală în Republica Moldova”, Liliana Iașan a spus că insuficiența specialiștilor s-a creat inclusiv din cauza necesității de a mări numărul de profesioniști în teritorii în urma implementării procesului de dezinstituționalizare. Mai mult, aceasta a spus că și în universitățile de profil a fost extinsă cota specialiștilor de psihiatri și anume a celor care au grijă de copii.
Specialiștii în psihiatrie trebuie instruiți
Anatol Nacu, șef al Catedrei de Psihiatrie, Psihologie Medicală și Narcologie din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a spus, la rândul său, că numărul specialiștilor care sunt pregătiți pentru a lucra în centrele comunitare de sănătate mintală este în creștere. Totodată, acesta consideră că este necesar să fie ridicat nivelul de pregătire a specialiștilor și calitatea muncii celor care activează în aceste centre în componența echipelor pluridisciplinare – psihologi, sociologi etc.
Planul de acțiuni de realizare a Programului național privind sănătatea mintală pentru anii 2017-2021 prevede ajustarea și elaborarea curriculei universitare pentru medici, psihiatri, medici de familie, psihologi, psihoterapeuți, asistenți sociali, psihoterapeuți.
Costurile estimative ale programului arată că pentru curriculele de instruire, elaborate conform standardelor internaționale, pentru toate categoriile de personal sunt necesare 7.240.000 de lei. Din această sumă 2.150.000 de lei vor fi acoperiți din proiecte și granturi aprobate, iar 390.000 de lei – din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală urgentă. Totodată, autorii nu au găsit sursa finanțării pentru cea mai mare parte a sumei necesare pentru acest compartiment – 4.700.000 de lei.
În prezent, în sistemul de psihiatrie comunitară activează 231 de medici psihiatri (inclusiv narcologi), ceea ce înseamnă că unui medic îi revin mai mult de 10.000 de persoane.
Serviciile de sănătate mintală, cele mai scumpe
Programul național privind sănătatea mintală pentru următorii 5 ani prevede cinci obiective principale: ajustarea cadrului legislativ privind respectarea drepturilor pentru persoanele cu probleme mintale, organizarea rețelei de servicii de sănătate mintală, consolidarea capacităților specialiștilor din domeniu, colaborarea intersectorială și sporirea nivelului de sensibilizare față de problemele de sănătate mintală.
Astfel, costurile preliminare ale programului arată că pentru realizarea tuturor acțiunilor este necesară suma de 963.110.000 de lei. Cea mai importantă sumă – 897.250.000 de lei sau circa 93% – va fi acoperită din Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală urgentă. O parte din bani va fi alocată din bugetul de stat și granturi, iar pentru 61.360.000 de lei încă nu a fost identificată sursa de finanțare.
Cei mai mulți bani vor fi direcționați pentru organizare rețelei de servicii de sănătate mintală – 948.690.000 de lei. Peste 770 de milioane de lei vor fi alocați pentru ajustarea și reorganizarea serviciilor specializate la nivel raional și republican de sănătate mintală și crearea paturilor de intervenție în criză și de lungă durată.
Maladiile mintale reduc speranța de viață cu 20 de ani
„Tulburările mintale sunt cu mult mai frecvent întâlnite printre cei săraci și la rândul său acest fenomen sporește sărăcia”, a explicat Liliana Iașan.
Datele ministerului arată că la persoanele afectate de maladii mintale speranța de viață este de până la 20 de ani mai mică decât la populația generală. Autoritățile de la Chișinău recunosc că în țările în curs de dezvoltare, cu servicii de sănătate mintală mai puţin dezvoltate, există riscul să fie înregistrate cele mai mari creşteri a numărului disfuncţiilor mintale.
Bugetul anual al spitalelor de psihiatrie reprezintă 130 de milioane de lei. Pentru comparație, activitatea centrelor comunitare de sănătate mintală în anul 2016 a constituit aproximativ 17.000.000 lei și 13.000.000 lei pentru tratamentul ambulator al persoanelor afectate de maladii mintale cu medicamente compensate integral din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Vizita la psihiatru, înlocuită de vizita la ghicitoare
Potrivit lui Anatol Nacu, numărul persoanelor cu dezabilități mintale în Republica Moldova este mai mic în comparație cu țările occidentale. Totodată, moldovenii sunt încă reticenți, în comparație cu occidentalii, față de psihiatri, iar unii preferă să utilizeze metode netradiționale de tratare a bolilor psihice, a menționat psihanalistul.
„Imaginea sănătății mintale, a psihiatriei și, în general, a tot ce se referă la dimensiunea psi (psihologie, psihiatrie etc. – n.r.) este un pic însoțită de frică, de neîncredere, de griji legate de evidență, legate de tratamentul care va fi impus. (…) Știu că mulți pacienți se adresează fie altor specialiști, fie se adresează asistenței populare, netradiționale”, a precizat Anatol Nacu.
De asemenea, numărul mic al pacienților cu dizabilități mintale poate fi explicat prin lipsa centrelor comunitare de sănătate mintală pe întreg teritoriul țării și necunoașterea rolului acestora de către populație, consideră specialistul.
Până în prezent, în Republica Moldova au fost instituite și contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină 36 de centre comunitare de sănătate mintală (cinci municipale, 30 raionale), care deservesc la ora actuală 2.622.000 de locuitori. Aceste centre comunitare sunt create cu scopul de a oferi persoanelor cu probleme de sănătate mintală asistenţă medicală consultativă, servicii de reabilitare psihosocială, suport şi mediere etc. În cadrul acestor centre se află la evidență 59.000 de persoane.
Datele statistice arată că pe parcursul perioadei 2012-2015 a scăzut numărul de persoane tratate în staționar, de la 21.116 la 17.569. Specialiștii consideră că acest lucru se datorează dezvoltării rețelei de centre comunitare de sănătate mintală, care favorizează procesul de dezinstituționalizare psihiatrică și că astfel crește numărul de adresări către serviciile comunitare.
Discriminarea pacienților și a medicilor
Liliana Iașan a spus că una din prioritățile ministerului este promovarea sănătății mintale și diminuarea fenomenului de discriminare în comunitate din motive de tulburări mintale.
Deseori, discriminarea persoanelor afectate de maladii mintale este provocată de membrii familiei acestora. Familiile respective, potrivit observațiilor specialiștilor, nici nu știu cum să comunice cu astfel de persoane și cum să le acorde ajutor. Iașan crede că această problemă necesită o abordare comună a mai multor ministere – Ministrul Afacerilor Interne, Ministrul Educației și altele.
Ex-directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie Mihai Hotineanu crede, la rândul său, că de multe ori și medicii psihiatri sunt luați în derâdere în societate.
Coordonatorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Glodeni Alexandru Secrieru a recunoscut că a fost și agresat de pacienți în timp ce se afla la serviciu. Acesta și-a amintit un caz când i-a fost dificil să oprească un pacient cu deficiențe mintale, care l-ar fi amenințat cu cuțitul. „Având abilități în psihiatrie deja știu cum să vorbesc cu oamenii și l-am liniștit”, a povestit acesta.