Meniu Închide

Urători în căruțe, Malanca sau Ursul. Ce fac de Crăciun ucrainenii, bulgarii și rușii din Moldova

Ucrainenii, bulgarii, precum și rușii de rit vechi, cunoscuți ca staroveri sau cațapi, care locuiesc în Republica Moldova sărbătoresc Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă pe stil vechi, păstrând tradițiile specifice fiecărui popor din care fac parte. Astfel, reprezentanții minorităților etnice susțin că au un mod deosebit de a marca sărbătorile de iarnă – rușii de rit vechii intonează cântece duhovnicești, ucrainenii oferă un spectacol frumos cu Malanca, iar în unele sate bulgărești colindatorii „joacă ursul”.

Staroverii, rușii de rit vechi, cațapii sau, cum li se mai spune, rascolnicii, nu sărbătoresc Revelionul. Ei spun că nu fac acest lucru, deoarece această sărbătoare nu este creștină. Totuși, Maria Jerebțova din satul Pocrovca, Dondușeni, singura localitate din Republica Moldova unde trăiesc preponderent rușii de rit vechi, recunoaște că această regulă nu mai este respectată în prezent cu toată strictețea.

Cântece duhovnicești, la biserică și la masa de sărbătoare

Astfel, ea a descris tradițiile cațapilor de Crăciun, menționând că merge pe 6 ianuarie la biserică pentru a primi binecuvântare de la preot după ce a ținut post. Toți se adună în biserica din sat pentru a asculta predica duhovnicească a preotului, iar Maria spune că îndeplinește o misiune foarte importantă și anume aceea de a cânta în corul bisericesc. După serviciul divin, femeia se întoarce seara acasă și, alături de familie, se așează la masa de sărbătoare, la care se intonează cântece care îl proslăvesc pe Isus.

Tinerii staroveri se pregătesc pentru masa de sărbătoare FOTO Maria Jerebțova
Tinerii staroveri se pregătesc pentru masa de sărbătoare FOTO Maria Jerebțova

Maria ne-a spus că, potrivit canoanelor, aceștia nu au voie să asculte muzică contemporană, mai ales în zilele când sărbătoresc nașterea lui Hristos. Mai mult, aceasta a precizat că lor, în general, nu li se permite să asculte muzică în afară de cântece bisericești, doar că nici această interdicție nu mai este respectată de toți.

Maria Jerebțova (a doua din stânga) alături de consăteni în biserica din Pocrovca FOTO Maria Jerebțova
Maria Jerebțova (a doua din stânga) alături de consăteni în biserica din Pocrovca FOTO Maria Jerebțova

După ce a stat la masă, Maria este invitată de cunoscuți, rude sau vecinii din sat ca să o viziteze pentru a le cânta un fel de colind prin care îl ridică în slăvi pe Hristos. De obicei, persoanele care aduc în casele sătenilor acest colind sunt copiii sau maturii care încă nu s-au căsătorit. „Acest ritual seamănă puțin cu colindul moldovenesc, dar sigur că sunt și deseobiri. Dacă la ei sunt multe poezii și povestiri vesele pe care ei singuri pot să le alcătuiască, la noi nu-i așa. Dacă voi o să rugați pe cineva din staroveri să vă cânte, o să auziți aceleași versuri. Toate cuvintele sunt luate din Sfintele Scrieri”, a explicat Maria Jerebțova.

Femeia ne-a mai spus că buneii ei vizitau anterior fiecare casă, însă acest lucru nu se mai face în prezent și că ea merge doar în casele unde a fost invitată.

Mama Mariei, Evghenia Jerebțova, a adăugat că Revelionul la dânșii este sărbătorit pe 14 ianuarie și doar băieții au dreptul să colinde în această zi. Ceata de tineri pornește la drum cu o pungă cu grâu și aruncă boabele pe jos în fiecare casă pe care o vizitează după ce recită un scurt colind.

Flăcăii ucraineni merg la fete pentru a le invita la joc

Și ucrainenii din satul Malanca, raionul Hâncești, sărbătoresc Nașterea Domnului pe data de 7 ianuarie, iar Revelionul pe 14 ianuarie.

Svetlana Ranețkaia, conducătorul artistic al ansamblului „Ucrainca” din satul Crasnoarmeiscoie, ne-a relatat că în aceste zile prin sat colindă trei sau patru cete de flăcăi, care merg la casele gospodarilor unde trăiesc fete nemăritate. Flăcăii se îmbracă în uniformă militară pe are o împodobesc cu panglici colorate și, acompaniați de fluiere, tobe și alte instrumente muzicale, cântă așa-numita Malanca – o urătură tradițională în acest sat. Svetlana a explicat că, asfel, flăcării le invită pe fete să vină la joc,  care are loc a doua zi, în centrul satului.

Malanca FOTO Ranețkaia Svetlana
Malanca FOTO Ranețkaia Svetlana

„Pe noi ne vizitează și lume din alte părți, doar ca să vadă Malanca”, a mai spus femeia.

Potrivit culturologilor, Malanca simbolizează cele 12 luni ale anului.

Urători în căruțe, la Tvardița

La sudul Moldovei, în satul bulgăresc Tvardița, raionul Taraclia, în ajunul sărbătorilor de iarnă pot fi văzuți urători mergând în căruțe. Gheorghi Dimov, directorul Casei de Cultură, ne-a explicat că uratorii colindă satul timp de două zile, pe 7 și pe 8 ianuarie. Acesta a precizat că în mare parte flăcăii de până la 25 de ani se adună în trei sau patru grupuri, care merg prin sat având instrumente muzicale. Acești tineri vin din diferite părți ale localității.

Colindatorii din satul Tvardița FOTO <a href="http://www.tvarditsa.org/index2.php?lang=bg&amp;page=65&amp;offset=24%20&amp;id_dir=61#" target="_blank">Tvarditsa.org</a>
Colindatorii din satul Tvardița FOTO Tvarditsa.org

Personajul principal este ursul

Directorul Casei de Cultură a menționat că urătorii trebuie să câștige simpatia stăpânilor caselor pe care le vizitează prin cântece și joc. „Dacă gospodarului casei o să-i placă cum au cântat urătorii, acesta poate să le dea 100 de lei, dar dacă familia este numeroasă poate să pună pe colacul cu care merg tinerii și 200 de lei”, a precizat directorul Casei de Cultură.

În alte sate bulgarești colindatorii formează un grup de oameni, care joacă mai multe roluri, cum ar fi cel al medicului, polițistului, ghicitoarei. Totuși, principalul personaj este ursul. Pe vremuri, cel care acum are rolul polițistului reprezenta un alt personaj – cel al îmblânzitorului de urși. Ursul dansează și sare pe oameni, iar apoi cade și stă culcat, iar medicul îl ajută să-și revină. Potrivit cercetătorilor, ritualul, prin acțiunile sale haotice ale personajelor, reprezintă crearea lumii și transformarea din starea de haos în una de logos.


CITIȚI ȘI: Colindul de ceată bărbătească, intrat în patrimoniul UNESCO. Unde se mai păstrează tradiția de Crăciun


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.