Organizația de eliberare națională Găgăuz Halkî a fost reînființată recent de un grup de persoane care se autointitulează „patrioți găgăuzi” printre care se numără Ivan Burgudji, Stepan Topal, Mihai Kendighelian, V. Găgăuz, V. Kendighelian și Igor Croitor.
Istoria Găgăuz Halkî
Ca urmare a revendicărilor naționale și culturale ale moldovenilor din anii 1988, la Comrat s-a înființat, cam în același timp cu Clubul „Alexei Mateevici” din Chișinău, un club cultural denumit Găgăuz Halkî (Poporul Găgăuz). Deși organizația era una culturală, mulți dintre susținătorii acesteia erau membri ai elitelor administrative locale. Ca urmare a adoptării limbii române ca limbă de stat, membrii organizației, speriați că vor pierde unele privilegii politice și economice, au transformat Gîgîuz Halkî dintr-o organizație culturală în una politică, ceea ce a dus la o radicalizare politică, în condițiile în care cei mai mulți dintre ei doreau menținerea Uniunii Sovietice.
Odată cu promovarea tot mai des a unirii RSSM cu România, găgăuzii au proclamat la Comrat Republica Găgăuză. Va apărea un conflict între conducerea de la Chișinău și cea de la Comrat, fiind foarte aproape izbucnirea unui conflict armat între trupele de voluntari moldoveni, care au pornit spre Comrat și nou formata unitatea de autoapărare găgăuză, numită „Batalionul Bugeac.” Deși organizația Găgăuz Halkî a fost interzisă de autoritățile de la Chișinău, aceasta va sta la baza formării autonomiei în anul 1994.
Care este scopul declarat al reînființării organizației
Potrivit site-ului tiras.ru reactivarea organizației Gagauz Halki vine pe fondul încercărilor de a extermina poporul găgăuz, ca grup etnic. De asemenea, organizația apare pe fondul protestelor din ultima perioadă a găgăuzilor, care sunt nemulțumiți de faptul că pământurile care aparțin autonomiei găgăuze au fost concesionate americanilor pentru extragerea gazelor de șist.
Fostul deputat găgăuz, fost președinte al Comisiei juridice și apărarea drepturilor omului din cadrul APG Ivan Burgudji a declarat că „în această situație, veteranii mișcării de eliberare națională nu pot rămâne reci la ultimile mișcări din Moldova și ar trebui să-și exprime părerea în apărarea intereselor naționale ale Gagauz-Yeri, acesta fiind si motivul pentru care am deschis un birou ca o platformă pentru patrioți de comunicare și să arătăm că va fi imposibil să se distrugă poporul găgăuz. Noi suntem pregătiți să ne apărăm de imperialismul moldo-român”.
Cine sunt liderii acestei organizații
Înființarea acestei organizații acum nu este una întâmplătoare, nici liderii în jurul căreia este concentrată activitatea sa și nici perioada când aceasta a fost înființată. Prin urmare, unul dintre liderii acestei organizații este Stepan Topal, cel care a fost unul dintre liderii mișcării separatiste din anii 90, fiind ales la 31 octombrie în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei Republici Sovietice Socialiste Găgăuze. Alt lider, Mihail Kendighelian a fost purtătorul de cuvânt al parlamentului local în perioada 1990, unul dintre cei care s-a împotrivit cel mai vehement ieșirii Moldovei din componența URSS. Cei doi, alături de alți veterani, s-au arătat nemulțumiți de faptul că la alegerile pentru Adunarea Populară Găgăuză nu au fost aleși, acuzând bașcanul Irina Vlah că ar fi tras sfori împotriva acestora.
Nu e întâmplătoare nici prezența tânărului poitician Igor Croitor, care aparent nu are nici o legătură cu ceilalți membri, nefiind implicat în mișcarea națională din perioada anilor ’90. Totuși, Igor Croitor este fostul și primul lider al organizației PSRM din Găgăuzia, fiind dat afară în anul 2015, împreună cu alți membri activi, din cauza unei dispute avute cu Igor Dodon. Croitor s-a opus atunci vehement numirii Irinei Vlah în calitate de candidat al PSRM pentru funcția de bașcan. În ultima perioadă Croitor va cocheta cu Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, partid care se află în război cu socialiștii.
Organizație culturală cu explozibili în garaj
Cel mai vocal dintre ei este pe departe Ivan Burgudji. O persoană controversată, anchetat în numeroase rânduri de Procuratura Generală, mai întâi acuzat că ar fi dorit să săvârșească un atentat, asta după ce Ministerul de Interne a declarat că în garajul lui Ivan Burgudji din Comrat au fost descoperite mai multe kilograme de trotil, câteva lansatoare de grenade, sute de cartuşe, precum şi staţii mobile de radio şi hărţi detaliate ale Chişinăului. Pe atunci, Burgudji se afla la Tiraspol, iar autorităţile l-au dat în urmărire internaţională. Mai apoi acesta a fost anchetat pentru organizarea referendumului separatist. Burgudji a fost deputat în Adunarea Populară Găgăuză până în toamna anului 2016, atunci când nu a mai primit credit din partea alegătorilor. Începând de atunci Burgudji s-a arătat a fi un critic vehement al conducerii găgăuze, mai ales al Irinei Vlah, acuzând-o pe aceasta de trădare a intereselor găgăuzilor și de colaborare cu Chișinăul.
Bașcanul Irina Vlah studiază statutul organizației
Deși organizația se declară una culturală, pare să fie mai mult una politică, apărând pe fondul deteriorării relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, dar și lipsa unei reacții prompte din parte conducerii găgăuze, așa cum ar fi vrut liderii Găgăuz Halkî. Se pare astfel că organizația este una concentrată împotriva bașcanului Irina Vlah, cei menționați mai sus considerându-se marginalizați și trădați de actuala conducere găgăuză. Contactată de moldNova, Irina Vlah a evitat să comenteze dacă organizația este îndreptată împotriva ei, declarând că „la noi în Găgăuzia este democrație și fiecare are dreptul să critice, nu am studiat statutul organizației și nu pot să vă spun care este scopul ei.”