Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este acuzat de instigare la discriminare pe criteriu de origine etnică, prin declarațiile antiromânești făcute în calitate de fost deputat și președinte al Partidului Socialiștilor.
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a decis într-o ședință din 1 martie că Dodon este obligat să aducă scuze publice pentru afirmațiile instigatoare la discriminare pe criteriu de origine etnică. Deși decizia a fost luată la începutul acestei luni, reprezentanții Președinției de la Chișinău spun că au aflat despre ea recent și că vor veni cu o reacție după ce vor primi oficial documentul. „Noi am aflat despre acest subiect din presă, încă nu ne-a fost comunicată hotărârea. Vom veni cu o reacție imediat cum va fi comunicată. Alaltăieri vorbisem cu președintele Consiliului. Mi-a spus că trebuie să fie hotărârea și o va comunica, dar o săptămână în urmă aparatul îmi spunea că dumnealor încă deliberează”, ne-a spus consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi.
Președintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării, Ian Feldman, ne-a spus că din cauza procedurilor birocratice hotărârea încă nu a ajuns la Președinție, iar din momentul în care vor primi notificarea oficială privind recepționarea acesteia de către șeful statului, atunci Igor Dodon va trebui să decidă timp de 10 zile acțiunile sale ulterioare. Potrivit lui Feldman, experiența arată că puțini din cei sancționați de Consiliu reacționează.
Cine l-a acuzat pe Dodon de antiromânism
Într-o petiție adresată Consiliului semnatarii notează că Igor Dodon, în calitatea sa de fost deputat și fost președinte al Partidului Socialiștilor, a instigat la discriminare împotriva unioniştilor şi împotriva persoanelor de etnie română. De asemenea, se invocă faptul că Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, prin articolele plasate pe pagina de internet a partidului, a instigat la ură și discriminare împotriva unioniştilor. Petiționarii susțin că declarațiile lui Igor Dodon și ale PSRM împotriva unioniștilor și românilor sunt discriminatorii, incită la violență față de cetățenii moldoveni care împărtășesc opțiunea politică unionistă. Petiționarii argumentează că, deși, Igor Dodon și PSRM nu sunt de acord cu alte opțiuni politice, cum ar fi aderarea la Uniunea Europeană, ieșirea din Comunitatea Statelor Independente sau separarea nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene, nu cer pedepsirea cetățenilor sau interzicerea organizațiilor care promovează aceste opțiuni politice.
În decizia Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii se menționează că unul din petiționari Ion Costaș consideră că șeful statului „trebuie să fie tras la răspundere conform legii” pentru că „a lovit destul de puternic în integritatea statului și în acei care au luptat în 1990-1992. Lucrurile date nu se acceptă nici din punct de vedere moral și nici juridic. Oameni respectivi, ajunși la funcțiile respective, trebuie să poarte răspundere pentru declarațiile lor”. Iar Oleg Brega consideră că „există pericolul ca românii și unioniștii să fie excluși în afara cadrului legal, în condițiile în care reclamatul, Igor Dodon, deține funcția de președinte al țării”.
Dodon vrea să aibă opinii care șochează sau ofensează
În replică, Igor Dodon s-a apărat, invocând că declarațiile sale au fost făcute demult, dar subliniind că nu e de acord cu acuzațiile în adresa sa chiar dacă acestea ofensează. Acesta a menționat că faptele relatate de petiţionari reprezintă acţiuni întreprinse în perioada anilor 2014-2015, în ipostază de deputat, preşedinte de partid şi concurent electoral, și a făcut referire la articolul 32 din Constituția Republicii Moldova (Libertatea opiniei și a exprimării). „Ultimul nu a făcut decât să-şi exprime opinia politică construită şi bazată pe strategia politică a partidului pe care îl reprezintă în perioada respectivă (…) Reclamatul susține că exprimarea politică formează chintesenţa unui sistem democratic care cere inclusiv acele idei care ofensează, şochează sau stânjenesc, completând că afirmaţiile expuse în afara legislativului se bucură de protecţie similară dacă acestea sunt realizate într-un anturaj a cărui structură şi activitate este asemănătoare”, conform celor relatate de fostul lider formal al socialiștilor. Mai mult ca atât, Dodon a invocat și articolul 71 din Constituţiei, potrivit căruia deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Declarațiile lui Dodon care au fost considerate drept discriminatorii pentru români
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a publicat declarațiile și articolele care au stat la baza deciziei sale:
Igor Dodon: „Voi ce, cu totul страх потеряли (nu mai aveți frică de nimic? – trad. din rusă) românii, unioniştii ? […] dar dumneata, Mihail Fiodorovici, ie-ţi-l pe nepot-tu şi rupe-o la Bucureşti. Vrei unire? Du-te acolo. Nu ai ce căuta în Parlamentul Republicii Moldova […] Aceasta se numeşte promovarea deschisă a unionismului. Eu vreau să vă spun că noi lucrul ăsta nu o să-l permitem. Nu vă jucaţi cu focul. O să vă ieie oamenii în furci. Dacă credeţi că aţi furat miliardul şi oamenii să rabde prostiile acestea, nu o să vă rabde absolut deloc. Eu lucrul ăsta vi-l promit. Vreţi să o luaţi în cap? O să o luaţi. Eu o spun, scuzaţi că aşa dur, dar chestia asta nu se permite. Noi suntem stat independent Republica Moldova”.
În același timp, afirmațiile din unele articole publicate de PSRM, care au fost la fel considerate discriminatorii – „Noi vom interzice propaganda unionistă, vom pedepsi prin lege distrugătorii statalității moldovenești și vom deturna procesul de românizare forțată a copiilor noștri”; „Cerem de la deputații Parlamentului interzicerea la nivel legislativ a activității oricăror forțe politice și mișcări obștești care contestă suveranitatea, independența și neutralitatea Republicii Moldova”; „Considerăm necesară o mobilizare generală a tuturor forţelor pro-stataliste din ţara noastră pentru a riposta mizeriei unioniste” etc. – nu reprezintă instigare la discriminare pe criteriu de origine etnică, potrivit Consiliului. „Prin aceste articole/declarații se răspândește opinia politică a unei organizaţii social-politice, bazată pe strategia politică a partidului. În această privință Consiliul notează că libertatea dezbaterii politice este esența conceptului de societate democratică (…), în care promovarea ideilor în contextul dezbaterilor politice, constituie o parte importantă a libertății de exprimare, iar pentru a restricționa această libertate sunt necesare motive puternice”, au constatat membrii instituției.
Discriminarea pe criteriu etnic, printre demnitari
Declarațiile lui Dodon nu sunt unicele care au fost discriminatorii pe criteriu etnic. Pe 20 ianuarie 2017 Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a constatat că ministrul Transposrturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, s-a manifestat prin promovarea prejudecăților și stereotipurilor discriminatorii despre persoanele de etnie rusă. Consiliul i-a dat dreptate fostului parlamentar Grigore Petrenco și fracțiunii comuniștilor din Parlament care l-au acuzat pe Chirinciuc că a publicat pe blogul său expresii cu caracter ofensator și xenofob la adresa persoanelor de etnie rusă.
„Și cum marea majoritate dintre Ruşi sunt nişte leneşi şi beţivi, ei își doresc să găsească pe cineva care să înjuge la plug pentru a-i hrăni”; „Cât despre ruşi, populaţia a înţeles că erau slugile celor care beau votcă şi mâncau pâine cu caviar”; „Dar pentru că ruşii nu se pot obişnui cu gândul că au pierdut și vor pierde definitiv controlul pentru această bucată de pământ, bagă beţe în gard și încearcă să propage ură în societate şi să disperseze oamenii în două tabere”; „Ca niciodată trebuie să ne unim forțele și să le demonstrăm acestor duşmani că în faţa spiritului nostru de patriot nu vor avea nici o putere” – sunt afirmațiile care au stat la baza petiției lui Petrenco și a fracțiuni PCRM.