Soldații armatei roșii a Uniunii Sovietice care au fost supuși represiunilor politice pe teritoriul Republicii Moldova sau a altui stat sunt reabilitați de justiția de la Chișinău, care constată că magistrații sovietici au încălcat drepturile omului.
Conform Codului de procedură penală al Republicii Moldova, procurorul general, precum și adjuncții acestuia, pot cere anularea hotărârilor irevocabile de condamnare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
„Intenții teroriste” în cadrul armatei roșii
Astfel, procurorul general adjunct Mircea Roșioru a cerut reabilitarea a doi soldați ai armatei roșii – Serghei Barabaș și Ivan Nica – condamnați de tribunale militare în anul 1942. În primul caz, soldatul a fost declarat vinovat şi condamnat la 8 ani de închisoare pentru faptul că, exercitându-şi serviciul militar în armata roşie, în luna octombrie 1941 şi-ar fi exprimat „intenţiile teroriste” în privinţa unui locotenent, dorind să se răzbune pe acesta pentru comiterea omorului prietenului său apropiat, care încercase în timpul unui jaf să fugă. Inculpatul nu a reuşit să pună în aplicare planul său doar datorită faptului că nu a avut ocazia de a se întâlni cu acel locotenent. Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a decis încetarea procesului penal în privința lui Barabaș și reabilitarea acestuia, acceptând astfel recursul procurorului Roșioru. Acesta a argumentat că în cadrul examinării cauzei nu au fost găsite probe ce ar confirma vinovăţia inculpatului, deoarece în declaraţiile lui şi ale martorilor lipsesc date precum că Serghei Barabaş chema ori pregătea să săvârşească un act terorist în privinţa unui reprezentant al puterii sovietice și că a fost încălcat dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza în lipsa apărătorului a cărui participare în cazul dat era obligatorie.
„A lăudat condițiile de trai din România burgheză”
În cel de-al doilea caz, Ivan Nica a fost condamnat de Tribunalul militar al trupelor NKVD ale regiunii Rostov la pedeapsă capitală cu confiscarea averii. Potrivit sentinței, Nica a fost declarat vinovat și condamnat pentru faptul că în anul 1941, fiind ostaș al armatei roșii, a desfășurat sistematic agitație antisovietică de ordin contrarevoluționar printre militarii subdiviziunii sale, îndreptată spre discreditarea partidului și guvernului sovietic. Inculpatul ar fi „calomniat situația materială a muncitorilor din URSS” și a criticat capacitatea de luptă a forțelor armatei roșii, exprimându-și neîncrederea în victoria acesteia în Războiul celui de-al Doilea Mondial. În același timp, inculpatul a lăudat ordinea și sistemul existent în țările capitaliste și condițiile de trai din România burgheză.
Procuratura Generală a examinat acest caz și a constatat că nu a fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatului Ivan Nica, deoarece afirmațiile acestuia nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare. Și cazul lui Nica a fost examinat de justiția sovietică în lipsa acestuia, încălcând astfel dreptul inculpatului la apărare. „Condamnarea inculpatului pentru agitație antisovietică constituie un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, întrucât a fost încălcat dreptul la un proces echitabil”, crede Mircea Roșioru, potrivit textului deciziei CSJ.
Condamnat pentru calomnierea presei sovietice
Un alt caz l-a vizat pe ostașul armatei roșii Nicolai Baranov, reabilitarea căruia a fost cerută de fostul procuror general adjunct Igor Serbinov. Acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare, fără a avea alte drepturi pe parcursul altor 5 ani. Potrivit sentinței, în ianuarie 1942 Baranov a desfășurat agitație antisovietică de ordin contrarevoluționar printre militarii subdiviziunii sale, îndreptată spre discreditarea regimului existent în URSS. Inculpatul ar fi defăimat capacitatea militară a forțelor armatei roșii şi ar fi adus calomnii presei sovietice. Totodată, a lăudat ordinea şi sistemul existent în țările capitaliste. În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Nicolai Baranov şi-a recunoscut parţial vinovăția în cele incriminate şi a explicat că, fiind mobilizat în armata roșie, chiar de la începutul războiului i-a apărut neîncrederea în victoria acestei armate asupra inamicului.
Ca și în cazul celorlalți doi, nici acum nu a fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatului Baranov, deoarece afirmațiile lui nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționari, după cum prevede codul penal sovietic, a argumentat procurorul Serbinov. Acesta a mai invocat faptul că probe, cu excepția declarațiilor inculpatului, în dosar nu există, iar în cadrul ședinței judiciare martori nu au fost audiați, sentința fiind pronunțată numai în baza declarațiilor inculpatului.
Cum se reabilitează victimele regimului sovietic
Potrivit Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, intrată în vigoare la 30 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în fața societății şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru instigarea la lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare.
De asemenea, în anul 2010, la cererea preşedintelui interimar de atunci Mihai Ghimpu şi a istoricilor, în special a celor din comisia pentru studierea crimelor comunismului din perioada sovietică, creată de către acesta, a început desecretizarea arhivelor Serviciului de Informații și Securitate prin transferarea lor la Arhiva Naţională.