Cum arată în acest moment reforma electorală de la Chișinău și ce efecte poate avea

Parlamentul nu a respectat procedurile parlamentare atunci când, pe 5 mai, a votat în prima lectură proiectul privind implementarea sistemului electoral mixt. Totodată, documentul nu conține soluții pentru reprezentativitate, deoarece permite unui candidat să devină deputat fără a obține încrederea a cel puțin 50% din alegători. În plus, acesta a fost votat fără avizele regulamentare.

Chiar și așa, deputații PD, PSRM și PPEM (în total, 74 de parlamentari) au anunțat că introducerea sistemului electoral mixt este compromisul la care au ajuns. Modul în care urmează să fie aleși viitorii parlamentari, așa cum este descris în textul inițial al proiectului elaborat de socialiști asupra căruia au convenit cele trei grupuri parlamentare, trezește mai multe nedumeriri.

Cum vor fi aleși deputații și câți alegători vor fi într-o circumscripție

Potrivit proiectului de lege, din cei 101 parlamentari 51 vor fi aleși pe liste propuse de partide, iar 50 de parlamentari vor fi votați în circumscripții uninominale. Dreptul de crearea a circumscripțiilor uninominale este acordat Comisiei Electorale Centrale, respectând principiul „teritorial-demografic” având drept bază numărul de alegători.

În anul 2016 CEC făcuse publică informația precum că în Registrul electronic al alegătorilor sunt 3,2 milioane de alegători. Astfel, o circumscripție uninominală ar urma să aibă în jur de 64.000 de alegători, fiind constituite 50 de circumscripții. Conform informațiilor CEC, aproximativ 220.000 de alegători sunt în regiunea din stânga Nistrului. Astfel, CEC va crea trei sau patru circumscripții uninominale pentru aceștia. La alegerile prezidențiale din 2016 în diasporă au votat peste 138.000 de alegători, rezultă că CEC va aloca diasporei două sau trei circumscripții uninominale. În alegerile parlamentare participă constant între 1,5 și 1,6 milioane de alegători.

Legea votată în prima lectură permite variații de 15% din punctul de vedere al numărului de alegători în circumscripție, astfel încât una va putea fi formată din 60.000 sau din aproximativ 70.000 de alegători, la discreția Comisiei Electorale Centrale. În acest interval se încadrează raioanele Cimișlia, Cantemir, Nisporeni, Râșcani și Ștefan Vodă. Restul raioanelor sunt mult mai mari sau mult mai mici după numărul de alegători. Hotarele circumscripțiilor vor fi stabilite tot de CEC, iar decizia finală trebuie aprobată cu cel puțin 6 luni înainte de data scrutinului parlamentar.

Alegerile, fără prag de validare

Crește numărul de buletine care vor fi trimise într-o secție de votare, de la 3000 la 5000. Este eliminat pragul de validare al alegerilor. În prezent, pragul constituie 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

De asemenea, o persoană poate să fie inclusă în lista unui partid și poate candida în același timp într-o singură circumscripție uninominală. Dacă același candidat este ales deputat atât în circumscripția uninominală, cât și în cea națională, pe listă de partid, atunci va deveni deputat din cadrul circumscripției uninominale și nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

Pentru a candida într-o circumscripție uninominală, candidatul trebuie să colecteze minim 600 de semnături din circumscripția respectivă. Cei care își propun să candideze în circumscripțiile destinate regiunii din stânga Nistrului sau din diasporă vor putea colecta semnături din oricare circumscripție, iar actele vor fi depuse la Consiliul electoral de circumscripție care va avea sediul în Chișinău.

Chiar dacă președintele Igor Dodon a anunțat public că propune 25 de locuri în Parlament pentru diasporă și regiunea din stânga Nistrului, aceste prevederi nu se regăsesc în proiectul de lege. Decizia privind numărul de circumscripții fiind lăsată la discreția Comisiei Electorale Centrale. Președintele CEC este Alina Russu, propusă în funcție de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, dar despre numirea căreia Dodon spunea anul trecut că a fost făcută după o înțelegere cu PD.

Deputat cu 15% din voturi și aviz de la CNA

Pentru a ajunge parlamentar în Republica Moldova un candidat va trebui să aibă minim 18 ani, să fie pe un loc eligibil pe lista unui partid care va obține minim 6% din voturi sau să se înscrie în cursa electorală într-o circumscripție uninominală.
Pentru a candida într-o circumscripție, politicianul trebuie să prezinte buletinul de identitate, lista cu minim 600 de semnături valabile, cazierul de integritate eliberat de CNA și datele biografice. Conform proiectului mixt votat în prima lectură, va fi ales candidatul care are cele mai multe voturi din numărul de voturi valabil exprimate.

Să admitem următorul scenariu. O circumscripție cu 64.000 de alegători și o prezență de aproximativ 50% va avea aproximativ 32.000 de voturi valabile. Dacă în circumscripția respectivă candidează zece persoane și un candidat obține 5000 de voturi, ceilalți nouă oponenți având între 1000 și 4900 de voturi, este ales candidatul cu 5000 de voturi. Procentual, 5000 de voturi din 32.000 reprezintă doar 15,6%.

De asemenea, eliminarea pragului de validare a alegerilor poate crea cazuri extreme în care un candidat dintr-o circumscripție uninominală poate ajunge parlamentar doar cu voturile membrilor birourilor electorale.

Graba strică treaba… electorală

Împotriva schimbării sistemului electoral s-au pronunțat mai multe partide și organizații non-guvernamentale. Chiar dacă au protestat partidele de opoziție nu au propus un proiect de lege de alternativă. Declarația semnată de 20 de ONG-uri (printre care ADEPT, Asociația de Politică Externă, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ș.a.) împotriva introducerii sistemului mixt contestă „graba” cu care a fost votat proiectul și „lipsa de bun simț a deputaților”. De cealaltă parte, 53 de ONG-uri mai puțin cunoscute au salutat votarea proiectului privind sistemul electoral mixt. Pentru a înființa un ONG sunt suficiente trei persoane fizice, în Republica Moldova fiind înregistrate în prezent aproximativ 8.000 de organizații.

Proiectul de modificare a Codului electoral a fost votat fără avizele Guvernului, comisiilor parlamentare sau a Centrului Național Anticorupție. În Programul de activitate al Executivului, adoptat în ianuarie 2016, nu este prevăzută schimbarea sistemului electoral. În schimb, Guvernul Filip promitea îmbunătățirea legislației electorale pentru o mai bună reprezentare a femeilor și eliminarea lacunelor din legislația existentă.

Reprezentanți ai Comisiei de la Veneția se află în perioada 9-11 mai la Chișinău pentru a discuta cu societata civilă, partidele de opoziție și guvernarea despre schimbarea sistemului electoral. Avizul consultativ al Comisiei va fi făcut public în perioada 16-17 iunie 2017.