Gazoductul (Iași)Ungheni-Chișinău urmează să devină proiect de utilitate publică de interes național fără a avea toate documentele tehnice. Proiectul conține și riscuri de „corupție”. Ministerul Economiei a remis deputaților proiectul de lege fără lista persoanelor ce urmează a fi expropriați, chiar dacă a fost atenționat de Ministerul Justiției. Totodată, CNA identifică riscuri de corupție generale prin norme legislative concurente.
Pentru a construi gazoductul până la Chișinău autoritățile intenționează să exproprieze mai mulți cetățeni din raioanele Ungheni, Călărași, Nisporeni și Strășeni, precum și din municipiul Chișinău. Guvernul a inițiat un proiect de lege care simplifică deposedarea de terenuri sau clădiri, proprietarii urmând să primească o despăgubire. Guvernul a pus deoparte aproximativ 600.000 de euro pentru 390 de hectare de teren. Astfel, în mediu, Executivul va plăti aproximativ 1.500 de euro pentru un hectar de teren luat de stat. Despăgubirile pentru clădiri vor fi plătite din contul contribuției Guvernului, fără a specifica suma despre care este vorba sau suprafața construită. Conform notei informative a proiectului, bunurile imobile și terenurile situate în calea gazoductului vor fi expropriate pe o distanță de 120 km și o lățime de 30 de metri.
Risc de corupție
Raportul CNA menționează că derogarea de la lege pentru proiectarea lucrărilor de construcție fără acordul proprietarilor de terenuri și imobile afectează drepturile acestora. Mai mult, articolul care oferă acest drept (art. 5 din proiectul de lege) institutie o ambiguitate administrativă cu risc sporit de coruptibilitate în procesul de expropriere. Cu alte cuvinte, funcționari din cadrul Ministerului Economiei și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor vor decide cui să ofere despăgubri și care va fi valoarea acestora.
Funcționari din Primăria Todirești, raionul Ungheni, ne-au spus că gazoductul a fost deja construit pe teritoriul localității, astfel încât nu este clar de ce această localitate apare în proiectul de extindere a gazoductului. Primarul satului Pitușca, raionul Călărași, ne-a declarat că construcția gazoductului nu afectează terenuri private din localitate, respectiv sătenii nu vor fi afectați de acest obiectiv. Gazoductul va trece pe terenuri ce aparțin autorității publice locale, dar primarul Ionila Lozovan ne-a spus că nimeni de la Ministerul Economiei nu a informat-o despre condițiile în care terenul va fi luat din proprietatea Primăriei.
În România, lista celor care au fost expropriați pentru construcția porțiunii Iași-Ungheni a fost făcută publică în anul 2013. Guvernul român a plătit despăgubiri în valoare de peste 900.000 lei românești (aproximativ 200.000 euro) pentru 374 parcele de teren.
În 2016 și 2017, Moldova nu a cumpărat gaze naturale din România chiar dacă gazoductul este funcțional pe tronsonul Iași-Ungheni. Republica Moldova a cumpărat pentru câteva luni gaze din România în anul 2014 și 2015, atunci când premierul român Victor Ponta și cel moldovean Iurie Leancă au inaugurat gazoductul. Evenimentul de inaugurare s-a desfășurat în localitatea Zagarancea, raionul Ungheni, pe 27 august 2014.
Bani sunt, dar lucrările întârzie
În discursul său ținut la un an de la inaugurarea Cabinetului de miniștri, Pavel Filip a declarat că bani pentru acest proiect deja sunt. Guvernul României a oferit 550.000 de euro, iar BERD, BEI și Comisia Europeană au alocat 102 milioane de euro.
Viceministrul Economiei Valeriu Triboi, suspendat în prezent din funcție, declara încă în octombrie 2015 că lucrările pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău vor începe în primăvara anului 2016, iar gazoductul va fi operațional în mai 2018. Totuși, în iunie 2017 lucrările planificate pentru 2016 nici nu au început. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care oferă gazoductului statut de „proiect de utilitate publică de interes național”. Dezbaterile pentru lectura a doua sunt în derulare.
CITIȚI ȘI: „Tare mă tem că acest regulament urmărește anumite interese”. Primăriile nu vor mai elibera autorizații de construcție pentru lucrări de interes național
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a prelungit orizontul de așteptare până în 2019. Acesta a declarat în februarie 2017 pentru Deutche Welle următoarele: „În prima parte a acestui an proiectul tehnic al extensiei Ungheni-Chișinău va fi finalizat, urmând ca după aceea să fie finalizată etapa următoare, care presupune construcția propriu-zisă, cu obiectivul comun ca proiectul să fie finalizat în 2018, iar la începutul lui 2019 să fie dat în exploatare”.
Premierul Pavel Filip este mai optimist decât ambasadorul României. Acesta a declarat în timpul vizitei din martie 2017, la conferința de presă de după ședința comună a miniștrilor de la Chișinău și București, care a avut loc la Piatra Neamț, că gazoductul Iași-Chișinău va fi gata pe parcursul anului 2018. Totuși, Octavian Calmâc, ministru democrat în Guvernul Filip, a spus în cadrul audierilor parlamentare „Progres și provocări în implementarea cadrului legal în domeniul energetic” din martie 2017 că finalizarea lucrărilor este planificată pentru decembrie 2019.
Și comuniștii au vrut gaz românesc
Proiectul de interconectare a sistemului de gaze naturale cu cel din Uniunea Europeană, implicit România, era unul din obiectivele stabilite încă prin Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020, aprobată în august 2007 de Guvernul Tarlev și prevedea formarea unei pieţe interne competitive a gazelor naturale conform Tratatului Comunităţii Energetice și accesul la gazoducte și surse noi de furnizare a gazelor naturale din exterior. În spațiul public acest subiect a fost abordat de premierul Vlad Filat cu ministrul Economiei din România, Adriean Videanu, în urma unei întrevederi din luna mai 2010.