Câți români mai rămân în Republica Moldova după ce se încheie aventura recensământului din 2014?

Rezultatele finale ale recensământului din 2014 ar trebui să fie publicate până la 25 august 2016, conform legii 90 din 2012. Cel mai probabil însă aceste rezultate vor fi disponibile abia în martie 2017. De ce a apărut această incapacitate bruscă a Biroului Național de Statistică de la Chișinău?

Cea mai controversată chestiune este legată de apartenența etnică. O serie de informații neoficiale indică faptul că la recensământul din 2014 în Republica Moldova un procent de 40% din cei recenzați au declarat că vorbesc limba română și peste 20% și-a declarat identitatea etnică română. Aceste rezultate sunt de natură să dea peste cap multe din planurile de la Chișinău – ceea ce a dus la o adevărată epopee a acesteui recensământ, prezentată aici pe larg de Moldnova.eu.

Astfel că Biroul Național de Statistică a primit un nou șef în persoana lui Vitalie Vâlcov, despre care Ziarul Național scrie că a făcut favoruri guvernării comuniste în perioada în care a mai condus BNS. Vitalie Vâlcov a organizat din această funcție recensământul populației din Republica Moldova în anul 2004, recensământ calificat drept problematic de observatorii internaționali – mai ales în ceea ce privește chestiunea limbii vorbite și a identității etnice.

Canadianul John Kelley, conducătorul grupului de experți care au monitorizat recensământul organizat de Vitalie Vâlcov spunea următoarele:

După încheierea recensământului, am atenţionat Biroul naţional de statistică şi opinia publică despre depistarea de către noi a unor nereguli în obţinerea de către recenzori a datelor referitoare la etnia şi limba vorbită de către respondenţi. Atunci, şapte din cele zece echipe de observatori ai CE, care au cuprins aproape toate raioanele Republicii Moldova, au raportat cazuri în care recenzorii încurajau respondenţii să declare că sunt moldoveni, nu români. Mai mult decât atât, chiar şi în cadrul aceleaşi familii erau neînţelegeri la acest capitol: soţia spunea că e româncă, iar soţul o contrazicea că e moldoveancă. Astfel de cazuri au fost întâlnite într-un număr considerabil şi, prin urmare, de ele trebuiau să ţină cont specialiştii de la Statistică. Apropo, grupul nostru de experţi a atenţionat atunci funcţionarii de la respectiva instituţie să fie atenţi la calcularea, dar şi la publicarea acestor date. Am descoperit cazuri în care recenzorii le sugerau respondenţilor să treacă în răspunsuri etnia de moldovean şi nu de român. (sursa)

Raportul final al grupului de observatori de la recensământul din 2014 subliniază problemele remarcate prin declarațiile de presă de mai sus. Problemele au fost reluate în fața Biroului Național de Statistică de la Chișinău în anul 2011 cu recomandarea ca să fie remediate pentru următorul recensământ (sursa).

În ciuda faptului că Grupul de Experți a concluzionat că recensământul a fost realizat în general într-o manieră profesionistă, în baza observațiilor făcute în teren există anumite rezerve față de anumite elemente, mai ales în ceea ce privește (…) chestiunile legate de originea etnică și limbă.

În urma recensământului din 2004 realizat sub conducerea lui Vitalie Vâlcov în Republica Moldova au fost numărați 73.000 de români reprezentând 1,9% din populație. Nu pot decât să mă ântreb câți români vor fi găsiți între Prut și Nistru de același Vitalie Vâlcov la recensământul din 2014?