Ce a omis Iurie Leancă din notele Băncii Mondiale și ale FMI

Fostul premier Iurie Leancă insistă că salvarea băncilor implicate în „jaful secolului” din bani publici (bail-out) au fost o soluție venită în urma recomandărilor Fondului Monetar Internațional  (FMI) și ale Băncii Mondiale (BM). Totuși, în documentul prezentat astăzi de liderul PPEM ca argument în acest sens, printre multiplele recomandări se regăsește și soluția prin sistemul bail-in, adică investitorii privați sau acționarii băncilor trebuie să acopere pagubele în cazul falimentului unei bănci și nu cetățenii prin plata impozitelor.

Fostul șef al Executivului, Iurie Leancă a reacționat astăzi, 20 iunie, într-o înregistrare video, la comunicatele emise de FMI și BM care neagă că alocarea garanțiilor de stat celor trei bănci furate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank și care se află acum în proces de lichidare. Astfel, el a insistat că alocarea banilor publici (bail-out) pentru a acoperi aceste devalizări a fost necesare și a declarat că organizațiile financiare internaționale respective au venit cu comentarii care „sunt ușor interpretabile”. Fostul premier a mai spus că FMI și BM „probabil din greșeală s-au lăsat antrenați în jocuri politice murdare locale”. Pentru a combate informațiile din presă pe care le consideră „minciuni în adresa sa” ori „ghidate de actori poltici”, Iurie Leancă a prezentat o notă tehnică elaborată de experți ai Băncii Mondiale și ai Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, actualul vicepreședinte al Parlamentului a citat o constatare a experților: „nu există o alternativă viabilă decât un bail-out guvernamental”. Totuși, în același document termenul de bail-out este menționat o singură dată, cea la care face referire politicianul, iar termenul de bail-in apare de 14 ori.

Ce înseamnă bail-in și bail-out

Bail-out – este situația când o afacere sau o persoană fizică primesc bani publici pentru a evita consecințele negative ce derivă din falimentul unei bănci. Guvernul se implică și alocă bani publici pentru a păstra o afacere datorită importanței sociale.

Bail-in sau recapitalizarea internă reprezintă cazul în care investitorii, proprietarii, adică investitorii sau acționarii băncii sunt cei care aduc o contribuție suplimentară pentru a evita falimentul. După proprietari la bail-in trebuie să participe și cei care creditează băncile problematice. Fiecare stat stabilește prin legislația proprie cum se aplică sistemul bail-in. În România, deponenții nu sunt incluși în categoria celor care trebuie să participe la bail-in. În terminologia economică bail-in este considerat opusul bail-out.

FMI a recomandat aplicarea bail-in în Moldova

În nota tehnică comună FMI și Banca Mondială se spune că nu există reglementări în legislație privind bail-in (recapitalizarea internă). Pe lângă multitudinea de recomandări, FMI și Banca Mondială spun că în legislație ar trebui introdus acest aspect tocmai pentru a minimiza impactul asupra celor ce achită taxe: „Recomandăm includerea în Legea privind instituțiile financiare prevederi explicite privind recapitalizarea internă”.

Recomandările FMI includ mai multe soluții printre care elaborarea unui plan de management a riscurilor în privința băncilor, atribuții suplimentare pentru Banca Națională, protejarea angajaților băncii de procese de judecată intentate arbitrar.

Într-o notă de discuții a FMI din 2012 se vorbește despre avantajele și dezavantajele bail-in și bail-out.

În iulie 2014, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea pe un pachet de legi ce ar trebui să îmbunătățească legislația bancară, totuși măsurile luate nu au fost suficiente, drept dovadă fiind acordarea ulterioară a garanțiilor de stat.