Una din consecințele negative pe care o vede președintele Igor Dodon după semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE este faptul că piața autohtonă este invadată cu produse de import din UE. O analiză comparativă a importurilor de acum 10 ani față de situația actuală arată că de fapt topul țărilor din care vin bunurile în Republica Moldova a rămas același. Diferența constă în faptul că în ultimii ani România a trecut pe primul loc în acest top, din 2007 fiind țară membră a UE.
Datele Balanței de plăți prezentate de Banca Națională a Moldovei arată că majoritatea bunurilor din Republica Moldova sunt aduse acum din aceleași țări din care erau importate și în 2006. Astfel, clasamentul țărilor din care ajungeau produsele pe piața autohtonă era condus în 2006 de Ucraina (563,34 milioane de dolari), România (478,02 milioane de dolari), Rusia (408,82 milioane de dolari) și Germania (196,81 milioane de dolari). Aceleași furnizoare de bunuri pentru consumatorii moldoveni le găsim și în 2016, România (712,4 milioane de dolari) detronând Ucraina (444,35 milioane de dolari) care a ajuns pe locul trei. Rusia a urcat în clasament, poziționându-se pe locul doi cu o valoare a produselor exportate în Republica Moldova de 524,86 milioane de dolari, iar Germania este pe același loc în top pe care era și acum 10 ani, livrând bunuri de 290,96 milioane de dolari.
Singura modificare care apare în lista primelor zece state din care ajung pe piața moldovenească peste 80% din mărfuri ține de țara care încheie clasamentul respectiv: Franța (2006) cu 63,96 milioane de dolari și Ungaria (2016) cu 88,47 milioane de dolari.
Italia, Turcia, Polonia, China și Belarus rămân printre principalele furnizoare de produse importate în Republica Moldova numai că s-au clasat pe poziții diferite față de acum 10 ani. Astfel, în 2016, Turcia a urcat o poziție, de pe locul 6 (106,31 milioane de dolari) în 2006 pe locul 5 (244,34 milioane de dolari) în 2016. În același timp, Republica Moldova a ajuns să importe mai multe produse din China – a noua țară în clasamentul importatorilor în anul 2006 (66,71 milioane dolari) și a șasea în 2016 (214,55 milioane de dolari). Italia a coborât de pe locul 5 pe care se afla în 2006, cu o valoare a exporturilor de 155,71 milioane de dolari, pe locul 7, valoarea fiind de 151,08 milioane de dolari. Polonia și Belarus au coborât câte o poziție în clasament: de pe 7 pe 8, respectiv de pe 8 pe 9. Din Polonia am importat în 2016 bunuri care au costat 148,89 milioane de dolari față de 85,61 milioane de dolari acum 10 ani, iar din Belarus – 99,33 milioane de dolari comparativ cu 74,38 milioane de dolari în 2006.
Dacă analizăm lista țărilor care aduc cele mai multe produse de import în Republica Moldova, se poate remarca faptul că singura diferență rezultă din intrarea României în UE, iar referitor la livrările din CSI modificarea ponderii este condiționată de ieșirea Ucrainei din acest spațiu. Astfel, în 2006 ponderea țărilor care erau în CSI, Ucraina, Rusia și Belarus în totalul valorii importurilor din cele zece țări era de 47,57% (1,046 miliarde de dolari din 2,199 miliarde de dolari). Statele UE din clasament furnizau acum 10 ani produse în valoare de circa 502,09 milioane de dolari sau 22,82% din total.
Detaliul care combate mitul privind invazia produselor UE
În 2016, cota țărilor CSI fără Ucraina era de 21,3% din valoarea totală de 2,919 miliarde de dolari, iar a celor din UE printre care se regăsește deja și România – de 1,391 miliarde de dolari sau 47,67%. Totuși, România livrează și acum un volum la fel de semnificativ ca acum 10 ani, urcând pe primul loc în clasamentul importatorilor.
Astfel, dacă în anul 2006 valoarea importurilor din România ar fi luată în considerație alături de celelalte state membre ale UE, atunci ponderea acestora ar fi fost acum 10 ani de 44,55%, adică cu doar circa 3% mai mică față de cât s-a înregistrat în anul 2016.
Același lucru îl putem spune și în cazul importurilor din spațiul CSI: valoarea acestora ar fi fost mai mare în anul 2016 dacă Ucraina ar fi făcut parte din acest spațiu, ajungând la 36,6%. O scădere a acestei ponderi se datorează și creșterii livrărilor din China și Turcia – țări care nu fac parte din UE – care a ajuns la 15,73%.