Cum a furat România steagul lui Ștefan cel Mare de la Athos sau cine a creat filmul lui Dodon, „Istoria Moldovei”

Cariera propagandistică antiromânească și „moldovenistă” a autorilor filmului „Istoria Moldovei”, comandat de președintele Igor Dodon, este construită pe falsuri și minciuni istorice demonstrate de cei care au arătat cum au fost lucrurile în realitate. Natalia Anisimova și Elena Pahomova au promovat neadevăruri de-a lungul timpului, atât în favoarea socialiștilor, cât și a comuniștilor.

Filmul „Istoria Moldovei”, care urmează să fie difuzat începând de azi în toată țara, conform promisiunilor lui Igor Dodon, a fost regizat de Natalia Anisimova în baza scenariului scris de Elena Pahomova. Șeful statului a fost comanditarul.

Anisimova, pe urmele „necunoscutului Ștefan”

Pelicula care i-a adus cele mai multe premii Nataliei Anisimova a fost „Necunoscutul Ștefan”, realizat în limba rusă împreună cu fostul deputat comunist Constantin Starîș. În imaginile video sunt arătate mai multe mănăstiri de pe muntele Athos din Grecia. De asemenea, se menționează despre cele două steaguri pe care Ștefan cel Mare le-a dăruit mănăstirii Zografu, Starîș spunând că unul dintre acestea a dispărut în 1917 în condiții stranii.

„A fost furat pur și simplu de către soldații ruși printre care era și un jurnalist român. Peste 2 ani a apărut în București unde este păstrat și până astăzi în Muzeul Militar din România. Despre cât de mult au suferit călugării în urma pierderi steagului lui Ștefan vorbește și faptul că au atârnat pe perete o copie gri a acestuia. În timpul vizitei sale pe muntele Athos, Vladimir Voronin a întors Zografu steagul lui Ștefan cel Mare. Desigur, nu acel care a fost furat de la mănăstire, dar o copie exactă realizată de meșterii moldoveni”, spune Constantin Starîș pe fundalul imaginilor în care Voronin înmânează călugărilor această copie a steagului (min. 20:00-21:15).

Dovada că Starîș a mințit

Totuși, adevărul este că broderia a fost recuperată în 1917 de către statul român la inițiativa marelui om politic I. C. Brătianu și se păstrează acum la Muzeul Național de Istorie al României (MNIR). Potrivit mediafax.ro, directorul muzeului, Ernest Oberlander-Târnoveanu, declara în 2011 că steagul a fost recuperat prin cedarea către călugări a unor moșii care fuseseră secularizate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. „Steagul se afla într-o stare deplorabilă când a fost recuperat și astfel a rămas până când a fost restaurat de MNIR, timp de 7 ani și jumătate, cu fonduri din bugetul propriu de câteva zeci de mii de euro. Steagul a intrat în patrimoniul MNIR la înființarea acestuia, în 1970”, a precizat Oberlander-Târnoveanu.

Ex-deputat PCRM: Sucevenii beau în beciurile lui Ștefan, lăsând mizerie

În septembrie 2004 autorii filmului „Necunoscutul Ștefan” au ajus la Suceava, la cetatea de scaun a lui Ștefan cel Mare. Primele imagini sunt cu o căruță condusă de un cal pe una din străzile orașului, apoi Constantin Starîș apare printre ruinele cetății. „Tufișuri și ruine. Iată tot ce a rămas din cetatea lui Ștefan cel Mare în Suceava”, spune comunistul. Apoi, acesta se îndreaptă spre un zid unde stă demonstrativ o sticlă goală de alcool pe care o ia în mână, vorbind pe un ton sarcastic despre cum beciurile sunt singurele locuri care s-au păstrat cât de cât, iar locuitorii orașului vin acolo și consumă alcool (min. 44:14-44:58).

Între timp, Cetatea de la Suceava a fost complet restaurată cu milioane de euro.

Cine știe totul despre Ștefan cel Mare în filmul lăudat la Moscova

Perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare este descrisă și de către Nikolai Rusev de la Școala antropologică superioară a lui Mark Tkaciuk, Gheorghii Atanasov din Bulgaria, Viktor Mîț din Ucraina și Leon Șimanschi din România, prezentați drept savanți istorici. Aceștia subliniază de mai multe ori că domnitorii Țării Românești l-au trădat în permanență pe Ștefan cel Mare, că în Moldova se vorbea limba moldovenească și slavă, iar domnitorul a luptat împotriva otomanilor pentru a apăra ortodoxismul slav.

Filmul realizat de Anisimova și Starîș a fost desemnat la acea perioadă cel mai bun proiect televizat din spațiul CSI, obținând premiul cel mare în cadrul primei ediții a unui concurs desfășurat la Moscova. Rușii au mai oferit și alte premii și mențiuni peliculei create de cei doi.

Anisimova, despre limba rusă în Moldova

Regizorul peliculei „Istoria Moldovei” a dezvăluit în 2010 într-un interviu pentru puls.md că a activat timp de 15 ani în cadrul companiei „MIR”, structură a CSI, și a evidențiat colaborarea cu Starîș. Anisimova a vorbit atunci despre munca sa la „Proiectul moldovenesc” al comuniștilor, „Rușii în Moldova” sau „Siberia: mituri și realități” în cadrul căruia a ajuns în Siberia și a întâlnit și un moldovean care „s-a întristat foarte mult” când a auzit că nu au adus brânză și care „aiurea, pur și simplu, despre această brânză”. Aanisimova mai spunea că a plecat de la „MIR” din cauza că i se spunea că rușii nu pot scrie nimic bun despre moldoveni și că trebuie să plece în Rusia, iar ea crede că Moldova este o parte a CSI și limba de comunicare trebuie să fie limba rusă.

Pahomova și minciunile despre Unire

Un alt autor al filmului comandat de Dodon, „Istoria Moldovei”, Elena Pahomova, a realizat în anul 2016 împreună cu Valeriu Ostalep (fost viceministru de Externe în perioada comuniștilor – n.a.), filmul „Basarabia. 1918”. Pelicula a fost lăudată deopotrivă de PSRM și PCRM. Astfel, „adevărul” pe care îl promovează aceștia despre Unirea Basarabiei cu României este că oamenii erau umiliți de cei veniți de peste Prut, care le-au luat pământurile și i-au înfometat.

CITIȚI ȘI: A fost sau nu anexată Basarabia la 1918?

Amintim că Igor Dodon a promovat pe 27 martie curent, când s-au împlinit 99 ani de la Unirea Basarabiei cu România, filmul „Unirea prin ocupație. Ecouri” în care istoricul Sergiu Nazaria susținea că „șapte membri ai Sfatului Țării care au votat împotriva Unirii au fost împușcați”, deși doar trei aleși de la Chișinău și-au manifestat dezacordul.

CITIȚI ȘI: Din TREI deputați care au votat împotriva unirii, ȘAPTE au fost împușcați de români!

Până acum, nici Igor Dodon, nici alt reprezentant al Președinției nu au comentat câți bani au fost cheltuiți pentru realizarea filmului „Istoria Moldovei” sau din ce surse.