A gândi filosofic înseamnă a gândi critic. Filosofia încurajează oamenii să-și pună întrebări despre realitatea în care trăiesc și să evite opiniile superficiale. Totodată, „știința înțelepciunii”, așa cum mai este numită filosofia, reprezintă cunoașterea sinelui. Acestea sunt câteva definiții pe care ni le-au oferit studenții Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova, atunci când am mers acolo să aflăm ce îi frământă astăzi pe tinerii filosofi moldoveni.
Ziua Mondială a Filosofiei este marcată în fiecare an în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie. În anul 2017, această zi a fost sărbătorită la data de 16 noiembrie.
Ce așteaptă tinerii de la filosofie
Specialitatea de Filosofie din Republica Moldova s-a înființat în anul 1994. Această specialitate este mai puțin „întrebată” de către tineri, deoarece este o meserie „exotică”. În ultimii 5 ani, doar 100 de tineri s-au înscris la facultatea de filosofie. Chiar dacă nu este o profesie practică, tinerii aleg această specialitate pentru a înțelege, până la absolvirea facultății, ce vor cu adevărat să facă în viață. „Eu am venit pentru dezvoltare personală. Vreau să înțeleg societatea. Vreau o viață productivă și bogată spiritual”, îmi spune Ana, studentă în anul I. „Filosofia îți deschide orizonturile la 360 de grade. Te face să fii funcțional în lume. Se ocupă cu generarea unui sens în viață. Dacă nu-ți cunoști sensul vieții tale, atunci vei trăi cum îți dictează alte persoane”, adaugă Andrei. „În filosofie găsești răspuns la toate întrebările. E altfel, este un mod de a fi, de a exista”, răspunde Marina.
Studenții sunt deschiși, activi, curioși și preferă, mai degrabă, ei să adreseze întrebări. Asta pentru că „filosofia este arta întrebărilor”, susțin ei. „Filosofia generează doar întrebări. De ce-ul nu dispare niciodată”, spune Vadim. În opinia tinerilor, filosofii sunt cei care încearcă să schimbe lumea și lucrurile, să înțeleagă sensul vieții și oamenii. Unii studenți sunt preocupați de filosofia sportului și a muzicii, iar alții își caută o temă de cercetare.
Filosofia onorează înțelepciunea
Ion Buzu face un master la Thessaloniki, în Grecia. Spune că, pentru el, filosofia este „corelată cu înțelegerea a ce sau cine sunt eu, a modului în care lumea mi se prezintă, a modului meu de a fi în lume”. Tânărul crede că filosofia îi oferă libertate, dar îl și ajută să înțeleagă practic cum stau anumite lucruri. „E o formă de adevăr. Filosofia îmi oferă un fel de libertate. Dar, filosofia are și o funcție practică: cea de critică intelectuală, examinare și critică a ideilor dominante în socio-politic, determinarea limitelor lor și a punctului în care realitatea devine mistificare”, explică Buzu.
Ion Buzu este preocupat de fenomenologie și teoria despre cum experimentăm lucrurile din lume, dar și de filosofia limbajului.
„Încercarea de a gândi cu mintea ta ceea ce e scris Heidegger sau Kant”
Am discutat despre „știința înțelepților” și cu filosoful Alexandru Cosmescu, cercetător științific la Academia de Științe a Moldovei și autorul volumului de poeme „Un spațiu blând care mă primește cum m-ar îmbrățișa”. Ne spune că un filosof se ocupă de cercetare, iar pentru o analiză profundă sunt necesare mai multe activități consecutive. „În primul rând, lectura și interpretarea textelor care formează tradiția gândirii occidentale – pornind de la Platon și ajungând până la cei care scriu acum în reviste de filosofie. Apoi, încercarea de a gândi cu mintea ta ceea ce e scris în textele acelea – de a vedea dacă lucrurile stau într-adevăr așa cum zice Heidegger sau Kant că stau sau nu. Apoi, cultivarea anumitor atitudini mentale – capacitatea de a lua distanță față de propriile gânduri, de a nu le crede automat, din simplul motiv că ți-au venit în cap, capacitatea de a chestiona ceea ce e luat ca fiind de la sine înțeles, disponibilitatea de a examina și opusul lucrurilor în care crezi cu toată tăria. Și mai e și deschiderea de a face lucrurile astea împreună cu alții, în dialog viu sau scriind pentru un public care consideră că așa ceva e important”, ne explică Alexandru Cosmescu.
Ce suntem noi?
L-am întrebat pe Alexandru la ce se gândește un filosof. „La aceleași lucruri la care se gândesc și ne-filosofii. La ce se cere a fi gândit la moment, la deciziile pe care le ia, la lucrurile care îl bucură sau la cele care îl deranjează. Dar ceea la ce se gândește el anume în calitate de filosof sunt gândurile, ale lui sau ale altora, pe care le examinează dintr-o parte, încercând să vadă în ce măsură se susțin ele. Nu e vorba pur și simplu de a te gândi la ceva, ci de capacitatea de a reflecta, de a lua ca obiect gândurile tale sau ale altora și a le chestiona în mod riguros”, răspunde Cosmescu.
Filosoful Alexandru Cosmescu este interesat să studieze corporalitatea și limbajul. „Ce suntem noi, ființele structurate în felul în care sunt structurat și eu, dat fiind că suntem trupuri vii. Ce suntem noi, dat fiind că suntem capabili să vorbim despre lucrurile care ne apar, despre noi înșine și despre însuși faptul de a vorbi”, explică filosoful.
Filosofii pot fi cu sau fără licență
Vorba populară „Nu tot ce zboară se mănâncă” descrie foarte bine situația filosofilor din Republica Moldova. „Sunt câteva persoane care o fac riguros, atent și calitativ, la același nivel la care ar face-o oriunde ar fi. Alte persoane prezintă drept filosofie conspectele pe care le fac din manuale de mâna a treia. Alte persoane iau drept filosofie orice gând care are aparența a ceva „profund” sau „mistic”, inclusiv doctrine religioase. Din păcate, acest lucru se întâmplă, adesea, și în predarea filosofiei: cursurile de filosofie ținute de unii profesori sunt de fapt un fel de vaccin împotriva filosofiei pentru studenții lor. Poate de asta și filosofia e privită cu suspiciune în societatea noastră, dar cineva care o face atent și în cunoștință de cauză nu se teme de asemenea suspiciuni, pentru că își cultivă și el sau ea, metodic, capacitatea de a pune întrebări și de a examina lucrurile. Și, eventual, în discuție, de a le clarifica”, conchide Alexandru Cosmescu.
Ziua Mondială a Filosofiei
Ziua Mondială a Filosofiei a fost aniversată în premieră la 21 noiembrie 2002. Cu acel prilej, în cadrul Conferinței generale UNESCO, s-a susținut că „filosofia este disciplina care încurajează gândirea critică și independentă, fiind capabilă să promoveze atât o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare, cât și toleranța, acceptarea altor puncte de vedere”. Inițiativa aniversării acestei zile îi aparține Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).